Ironia nevinovată a istoriei face că pe lista susţinătorilor lui Florin Cîţu se numără şi ministrul Lucian Bode, unul din susţinătorii moţiunii cu care Elena Udrea ar fi trebuit să câştige în 2013 şi unul din puţinii fruntaşi ai fostului PDL rămaşi ulterior în libertate după fuziunea cu PNL. La convenţia din 2013 a partidului, Udrea a pierdut însă în favoarea lui Vasile Blaga, ceea ce a provocat faimoasa ruptură de PDL a preşedintelui Băsescu. Acesta intenţiona s-o pună pe Udrea mai întâi şefă a partidului şi mai apoi preşedintă a ţării la alegerile din 2014, spre a-şi asigura sieşi o perioadă postprezidenţială fără griji, poate chiar să fie uns premier. N-a fost să fie: acela a fost începutul sfârşitului puterii lui Băsescu, din care s-au salvat pe urmă doar cei migraţi alături de noua putere Iohannis-PNL, restul rămânând să compătimească alături de Băsescu în PMP, partid care acum nici măcar nu mai e în parlament.

Lista susţinătorilor lui Florin Cîţu pentru şefia PNL, de la Raluca Turcan şi Rareş Bogdan la Nicolae Ciucă, dovedeşte şi pentru ultimii alegători neinformaţi că actualul premier este favoritul preşedintelui Klaus Iohannis, aşadar el ar trebui să câştige neapărat în faţa fostului premier Ludovic Orban la congresul din toamnă. În schimb, Orban nu doar că n-ar mai trebui să apuce să candideze la preşedinţia ţării, aşa cum imprudent a anunţat deja, dar cariera lui politică ar urma să se îndrepte spre apus, cu moştenirea atent grevată de anchetele DNA pe tema achiziţiilor făcute în anul de pandemie. Paralela dintre congresul PNL din 2021 şi convenţia PDL din 2013 poate le va fi venit în minte unora dintre „liberalii tradiţionali” ai lui Orban, care îşi pun speranţe că şi de data asta se poate răsturna eroic situaţia şi că, măcar o singură dată în ultimii şapte ani, n-o să iasă cum vrea liderul de la Cotroceni.

Doar că situaţia de acum e mult diferită, iar amuzamentul paralelei cu 2013 se opreşte repede când vedem ce ne aşteaptă pe noi. PNL din 2021 e partid de guvernământ, spre deosebire de PDL din 2013, care deja pierduse două rânduri de alegeri şi era în plină decădere electorală. Momeala repartizării banilor din PNRR, pe lângă cei de la buget, va funcţiona aşa cum trebuie pentru îmbărbătarea suporterilor lui Cîţu din teritoriu şi pentru îmblânzirea opozanţilor tentaţi să rămână în tabăra Orban. În cele din urmă, pragmatismul specific peneliştilor va învinge, aşa cum a învins şi în 2014, când partidul a adoptat peste noapte fuziunea cu PDL şi votarea lui Iohannis la prezidenţiale drept obiectivele cele mai naturale pentru PNL. Doar că primele avantajate vor fi judeţele şi localităţile cu „cîţişti”, în timp ce toate celelalte vor pierde sau vor sta la coadă. Bătălia electorală de partid va monopoliza deci nu doar scena politică din acest an, ci şi peisajul economic.

Aşa cum o idee bună ar fi ca alegerile prezidenţiale şi parlamentare să fie din nou organizate concomitent, pentru ca ţara să aibă parte de mai mulţi ani de guvernare în loc de mai mulţi ani electorali, la fel poate ar trebui şi ca partidele să aibă congrese numai în anii electorali ai ţării, ca să se mai limiteze un pic din daunele tot mai mari pe care le produc luptele pentru putere din interiorul partidelor. Sigur că democraţia nu suportă îngrădiri, dar parcă totuşi e cam mult ca după alegerile europarlamentare şi prezidenţiale din 2019 (care s-au redus de fapt la o luptă de politică internă pentru scoaterea PSD de la putere) şi după alegerile locale şi parlamentare din 2020 să urmeze acum un al treilea an de campanie cu strigături („Vă garantez că vom fi cel puţin 8 ani la guvernare!”). Şi nici n-am pus încă la socoteală faptul că şi USR PLUS, competitorul direct al PNL pentru banii din PNRR, are congres tot în toamnă.

În mod contraintuitiv pentru cine a învăţat că dreapta strânge cureaua pe austeritate şi stânga redistribuie pe prosperitate, cele mai rapide (nu am spus şi cele mai mari) jafuri s-au făcut la noi în vremuri de criză, aşa cum au fost epocile PDL şi PNL, când propaganda a funcţionat intens contra diverselor categorii sociale învinovăţite pentru faptul că nu sunt destui bani la buget: medici, profesori, bugetari în general, pensionari, săraci cu venit minim garantat, „mămicuţe şi bebeluşi” cum zicea Băsescu şi aşa mai departe. Din acest punct de vedere, o regulă utilă este ca, de îndată ce vedem o amorsare a propagandei împotriva oricărei categorii sociale care nu deţine puterea politică şi economică în stat (adică din afara sferei politice, a mahărilor din justiţie şi a instituţiilor de forţă), să ştim că e cineva acolo sus care s-a enervat că nu sunt suficienţi bani pentru clientela politică şi deci se pregătesc diverse tăieri de cheltuieli publice, justificate prin cerinţele UE, FMI, OECD, OMS etc.

Aşa s-a furat în criza financiară din 2009-2011 prin „investiţii”, la fel s-a furat în pandemia din 2020 prin cumpărările de echipamente sanitare şi aşa riscă să se întâmple şi cu PNRR, pe măsură ce vor fi lansate în societate temele legate de viitoarele reforme. Uitaţi-vă însă atent la criteriul propagandei. Majorarea vârstei de pensionare este acum prima dintre teme fiindcă Dan Barna, nefiind de la PNL, a vorbit cel mai deschis despre ea. Iar oamenii s-au speriat când au auzit că vârsta de pensionare va creşte opţional la 70 de ani, crezând că pe urmă va fi obligatoriu pentru toată lumea. Faptul că discuţiile nu sunt însoţite încă de propaganda contra pensionarilor sau a unor prezumtivi leneşi, comunişti, pesedişti care nu vor să muncească până la 70 de ani dovedeşte că pentru moment e vorba de altceva: măsura vizează necesităţile clientelei politice şi ale rudelor ei din posturi bune, care n-au chef să iasă la pensie la vârsta prescrisă acum de lege, iar în cazul lor trebuie cumva compensată măsura de desfiinţare a cumulului pensiei cu salariul. Majorarea vârstei de pensionare este însă o temă reală de reformă şi îi va veni rândul la momentul potrivit, adică după congresul PNL.

În afară de reconstrucţia după pandemie cu banii din PNRR, cealaltă preocupare a anului electoral de partid este campania de vaccinare, unde s-a ilustrat cu precădere aripa „cîţistă” a puterii (vaccinarea fiind coordonată militar). Pentru orice neîndeplinire a ţintelor va fi dată vina integral pe PSD, după cum a indicat premierul („jumătate din primarii din România, care sunt ai PSD, nu participă la campania de vaccinare”). În rest va fi destul de uşor de administrat totul peste vară, fără pagube de imagine pentru guvern, fiindcă de respectarea regulilor sanitare şi separarea între vaccinaţi şi nevaccinaţi vor fi responsabile numai firmele private şi organizatorii de evenimente, nunţi şi botezuri. Iar aici poliţiştii şi jandarmii lui Bode au fost deja preveniţi de Rareş Bogdan să se poarte cu mănuşi, căci liberalismul autentic nu se potriveşte cu excesele poliţieneşti de pe vremea guvernării Orban. Cât despre valul al patrulea al pandemiei, foarte probabil că el va aştepta până după congresul PNL din 25 septembrie, aşa cum şi valul al treilea a aşteptat cuminte până după alegerile din decembrie anul trecut.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/05/7664419-mediafax-foto-alexandru-dobre.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/05/7664419-mediafax-foto-alexandru-dobre-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Ironia nevinovată a istoriei face că pe lista susţinătorilor lui Florin Cîţu se numără şi ministrul Lucian Bode, unul din susţinătorii moţiunii cu care Elena Udrea ar fi trebuit să câştige în 2013 şi unul din...