Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova.

„În perioada 2020-2021, experţii din cele două ţări au desfăşurat o activitate susţinută de documentare, cercetare, filmare şi repertoriere a purtătoarelor de competenţe din mai multe zone. Au fost astfel urmărite evoluţia şi viabilitatea tehnicilor de realizare a cămăşii cu altiţă în actualele comunităţi rurale şi urbane din România şi Republica Moldova”, se arată în comunicat.

„Cămaşa cu altiţă” figurează în Repertoriul Patrimoniului Cultural Imaterial din România, iar în ianuarie 2021 s-a elaborat documentul de înscriere a acesteia în Inventarul naţional al elementelor vii de patrimoniu.

Documentele din dosarul de candidatură UNESCO reunesc denumirile locale şi regionale ale elementului şi arealul de manifestare, punctându-se croiul şi tipologia cămăşii cu altiţă, răspândirea elementului pe teritoriul României în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu transpunerea cartografică, în conformitate cu Atlasul Etnografic al României.

„De asemenea, dosarul cuprinde viabilitatea elementului în prezent şi prezintă răspândirea, pe teritoriul României, a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă. Reperele istoriografice şi etnografice completează imaginea elementului din perspectivă temporală, demonstrând importanţa sa atât în viaţa comunităţilor rurale, cât şi a elitelor. Sunt prezentate etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a croiului, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii”, au transmis reprezentanţii Ministerului Culturii.

Conform acestora, cercetările au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit. Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă. Totodată, în dosar sunt menţionate măsuri şi strategii de conservare, protejare şi salvgardare a elementului, precum şi riscuri în legătură cu elementul şi practicanţii.

Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/03/ii-romanesti-cristina-nichitus.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/03/ii-romanesti-cristina-nichitus-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, dosarul a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova. „În perioada 2020-2021, experţii din cele două ţări au desfăşurat o activitate susţinută...