Analiza privind riscurile globale în business derulată anual de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) include opiniile a 2.769 de experţi din 92 de ţări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi specialişti în asigurări.

„Allianz Risk Barometer 2021 este dominat în mod clar de trio-ul de riscuri COVID-19. Întreruperea activităţii, pandemia şi ameninţările cibernetice sunt puternic interconectate, demonstrând vulnerabilităţile tot mai mari ale unei lumi extrem de globalizate şi conectate. Pandemia de coronavirus este o reamintire că managementul riscurilor şi managementul continuităţii trebuie să evolueze în continuare, pentru a ajuta companiile să se pregătească şi să supravieţuiască evenimentelor extreme. În timp ce pandemia continuă să aibă un control ferm asupra ţărilor din întreaga lume, este vital să ne pregătim pentru scenarii extreme mai frecvente, cum ar fi o întrerupere la nivel global, un atac cibernetic, dezastre naturale provocate de schimbările climatice sau chiar o altă epidemie”, spune Joachim Müller, CEO al AGCS.

Criza COVID-19 continuă să reprezinte principala ameninţare imediată atât pentru siguranţa individuală, cât şi pentru companii, fapt demonstrat de locul 2 pe care îl ocupă în clasamentul riscurilor la nivel mondial. Înainte de 2021, cea mai bună poziţionare a riscului pandemic a fost locul 16 în topul Allianz Risk Barometer, impactul său fiind mult subestimat. Cu toate acestea, în 2021 pandemia este ameninţarea numărul 1 în 16 ţări şi se numără printre cele mai mari trei riscuri de pe toate continentele şi în 35 ţări din cele 38 de analizate de Allianz. Japonia, Coreea de Sud şi Ghana sunt singurele ţări în care pandemia nu se regăseşte în top 3 riscuri pentru companii.

Deteriorarea condiţiilor de piaţă (#4, plus 19%) urcă în topul riscurilor din 2021, reflectând aşteptările privind creşterea numărului de insolvenţe ca urmare a pandemiei.

Potrivit Euler Hermes, companie specializată în asigurări de credit comercial, vârful insolvenţelor este aşteptat în 2021. Indicele global de insolvenţă ar putea atinge un nivel record şi o creştere de 35% până la sfârşitul acestui an, cu majorări maxime aşteptate în SUA, Brazilia, China şi principalele ţări europene.

Pe de altă parte, COVID-19 va stimula probabil o perioadă de inovaţie, va accelera adoptarea tehnologiei, dispariţia modelelor tradiţionale de business şi apariţia unor noi competitori. Riscurile din sfera macroeconomică (#8, plus 13%) şi riscurile politice (#10, plus 11%) s-au intensificat de asemenea în 2021, ca o consecinţă a pandemiei.

La nivel global, schimbările legislative şi de reglementare, dezastrele naturale, incendiile/exploziile şi schimbările climatice sunt riscurile care au trecut în plan secund, ca efect al direcţionării atenţiei pe limitarea impactului COVID-19.

În Europa Centrală şi de Est, modificările legislative rămân o îngrijorare reală pentru companii, situându-se în top 3 riscuri în ţări precum România, Polonia, Bulgaria sau Ungaria. În România, pe podiumul riscurilor corporate găsim pandemia, întreruperea activităţii şi impredictibilitatea legislativă.

Anterior crizei Covid-19, riscul de întrerupere a activităţii domina de ani buni clasamentul riscurilor identificate de Allianz Risk Barometer şi doar în ediţia din 2020 cedase primul loc în favoarea riscurilor cibernetice.

Pandemia demonstrează că evenimentele care pot duce la întreruperea activităţii, la nivel mondial, nu sunt teoretice, ci o realitate care provoacă pierderi majore de venituri şi perturbări ale producţiei, operaţiunilor şi lanţurilor de aprovizionare. Circa 59% dintre participanţii la studiu au declarat că pandemia este principala cauză a întreruperii activităţii în 2021, urmată de incidentele cibernetice (46%), catastrofele naturale şi incendiile/exploziile (aproximativ 30% fiecare).

Riscul pandemic se adaugă listei tot mai extinse a evenimentelor nepalpabile, dar cu efecte majore, cum ar fi atacurile cibernetice sau întreruperile de energie.

„Consecinţele pandemiei – digitalizarea mai amplă, munca de la distanţă şi dependenţa tot mai mare de tehnologie a companiilor – vor spori probabil intensitatea riscului de întrerupere a activităţii în anii următori. Cu toate acestea, ameninţările fizice tradiţionale nu vor dispărea şi trebuie să rămână pe agenda de gestionare a riscurilor. Catastrofele naturale, vremea extremă sau incendiile sunt principalele cauze ale întreruperii activităţii în multe industrii şi ne aşteptăm ca acestea să genereze în continuare pierderi mari”, explică Philip Beblo, expert în echipa globală de subscriere AGCS.

Pentru a diminua vulnerabilităţile, multe companii îşi propun să întărească rezilienţa modelului de afaceri şi să diminueze riscurile pe lanţul de business.

Îmbunătăţirea managementului continuităţii este principala acţiune a companiilor (62%), urmată de dezvoltarea unei reţele de furnizori alternativi sau multipli (45%), investiţiile în lanţurile de business digital (32%) şi selecţia mai bună a furnizorilor (31%), potrivit participanţilor la Allianz Risk Barometer 2021.

Analizele AGCS arată că multe companii au realizat în pandemie că planurile de continuare a activităţii sunt cu mult depăşite de noutatea crizei. Planificarea continuităţii trebuie să devină holistică, mai funcţională şi mai dinamică. În plus, este necesară o monitorizare şi o măsurare a impactului scenariilor de pierdere extremă, actualizare şi testare constantă.

Atacurile cibernetice rămân un pericol esenţial, deşi au coborât în top până pe poziţia a treia. Riscul cibernetic este un risc semnificativ în multe ţări, inclusiv în Brazilia, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Africa de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

Digitalizarea accelerată şi munca de la distanţă intensifică şi mai mult vulnerabilităţile din zona IT. La apogeul primului val de lockdown, din aprilie 2020, FBI a raportat o creştere de 300% a incidentelor IT, în timp ce costurile pentru economia globală generate de criminalitatea cibernetică au ajuns la peste 1.000 miliarde de dolari, în creştere cu 50% faţă de acum doi ani.

Atacurile ransomware, cel mai frecevent tip de incidente cibernetice, cauzează pierderi din ce în ce mai mari şi devin mai sofistificate. Expunerea companiilor mari la astfel de atacuri puternice creşte de asemenea.

„Criza COVID-19 a arătat cât de repede se pot adapta infractorii cibernetici, iar creşterea digitalizării a creat oportunităţi noi de intruziune, cu scenarii de pierdere cibernetică în continuă dezvoltare. Atacatorii inovează folosind scanarea automată pentru a identifica lacunele de securitate, atacă routerele slab securizate sau chiar folosind conţinut media realist, modificat sau falsificat de inteligenţa artificială. În acelaşi timp, riscurile privind protecţia datelor personale şi amenzile pentru încălcarea confidenţialităţii datelor îşi continuă tendinţa ascendentă”, spune Catharina Richter, Global Head al Centrului de Competenţă Cyber Allianz din cadrul AGCS.

Riscurile macroeconomice au urcat până pe locul 8, iar riscurile politice revin în top 10 pentru prima dată din 2018 încoace. Evoluţia arată că tulburările civile, protestele şi revoltele au un impact deloc de neglijat asupra companiilor. Numărul, amploarea şi durata multor evenimente recente, inclusiv protestele Black Lives Matter, demonstraţiile din jurul alegerilor prezidenţiale din SUA, au fost excepţionale. Pe măsură ce consecinţele socio-economice ale crizei COVID-19 se disipează, este probabil ca tulburările politice şi sociale să reapară, în special în Europa şi America.

Riscul determinat de schimbările de legislaţie şi de reglementare a făcut doi paşi în spate, coborând pe poziţia a treia pe poziţia a cincea.

„Este posibil ca pandemia să fi provocat unele întârzieri în zona de reglementare, însă 2021 promite să devină un an foarte aglomerat în ceea ce priveşte noile legislaţii şi reglementări, în special în domeniul datelor şi al sustenabilităţii”, prezicează Ludovic Subran, economist şef al Allianz.

Catastrofele naturale au coborât în topul riscurilor de pe locul 4 pe locul 6 în 2021, în primul rând, ca urmare a faptului că principala preocupare în prezent este pandemia. Totuşi, riscul unor catastrofe naturale rămâne accentuat, iar pierderile cumulate generate de evenimente de natură catastrofală, dar de dimensiuni mai mici, au fost considerabile şi în 2020.

Schimbările climatice au trecut de asemenea într-un plan secund, dar şi-au conservat un loc în top 10 riscuri la nivel global. Nevoia de a combate efectele schimbărilor climatice rămâne stringentă, iar faptul că 2020 a fost cel mai călduros an din istorie reconfirmă urgenţa.

„Odată cu intrarea în vigoare a campaniei de vaccinare, schimbările climatice vor reveni o prioritate în 2021. Multe companii trebuie să îşi adapteze businessul pentru o lume cu emisii reduse de carbon – iar managerii de risc trebuie să fie promotorii acestei tranziţii”, spune Michael Bruch, Global Head ESG, în cadrul AGCS.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/01/profimedia-0329156199-1.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2021/01/profimedia-0329156199-1-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Analiza privind riscurile globale în business derulată anual de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) include opiniile a 2.769 de experţi din 92 de ţări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri şi specialişti în asigurări....