În principiu, ar fi vorba de un moment de campanie care ar duce la scoaterea din joc a unui adversar, în general prin intermediul unei dezvăluiri devastatoare care ar determina dislocarea unui număr important de voturi, suficiente pentru pierderea alegerilor.”

 

Bogdan Teodorescu şi Nicolae-Sorin Drăgan sunt doctori în ştiinţele comunicării şi profesori la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA. Împreună a elaborat studiul de faţă, premieră în literatura ade acest gen din România. 

 

Scriu editorii: „Fiinţele supranaturale, în general periculoase, care populau imaginarul folcloric european puteau fi răpuse cu ajutorul unui arsenal limitat de instrumente – apa sfinţită, lemnul crucii, crucea în sine, usturoiul, uneori lumina soarelui. Mai era şi argintul – vârful de săgeată sau pumnalul în vremuri mai vechi, glonţul după apariţia armelor de foc. Efectul acestui proiectil era instantaneu, puternicul oponent fiind transformat în cenuşă.

 

În anii ’20, nevoia de a încadra şi de a explica impactul tot mai pronunţat al media asupra publicului a dat naştere teoriei <>. A mai fost denumită şi teoria <> sau a <>. În sine, aceasta se referă la ideea că mesajul porneşte din media ca dintr-un pistol şi se înfige ca un glonţ în capul consumatorului care-l acceptă pasiv. La fel cu toţi ceilalţi consumatori expuşi aceluiaşi mesaj. Destul de rapid, această teorie a fost infirmată, dar chiar şi în zilele noastre există o percepţie supradimensionată a influenţei media asupra individului.

 

În marketingul electoral, glonţul de argint este un soi de combinaţie între cele două proiectile pomenite anterior. În principiu, ar fi vorba de un moment de campanie care ar duce la scoaterea din joc a unui adversar, în general prin intermediul unei dezvăluiri devastatoare care ar determina dislocarea unui număr important de voturi, suficiente pentru pierderea alegerilor.”

 

Autorii explică în Cuvântul înainte: „Prima parte a lucrării este o trecere în revistă a celor mai importante contribuţii în domeniu, a rela¬ţiilor marketingului politic cu disciplinele conexe şi a poziţionării acestuia în interiorul spaţiului public şi al pieţelor politice contemporane. Datorită faptului că marketingul politic operează cu probleme aflate la interfaţa cu realitatea vieţii politice, prezentarea unor modele teoretice relevante pentru studiul fenomenelor şi practicilor asociate ocupă un loc privilegiat. Veşmânt imperfect şi adesea aproximativ al obiectului de cerce¬tare, modelul permite compromisul între empiric şi conceptual. Astfel de modele permit analizarea con¬ceptului de marketing politic din perspective diferite şi vor sta la baza configurării marketingului politic ca o metateorie în ştiinţele sociale, cu un pronunţat caracter interdisciplinar, aplicativ, şi cu o abordare de tip integrativ.

 

A doua parte a lucrării este dedicată marketingului electoral şi, în mod special, campaniei electorale ca ele¬ment central al acestuia. Sunt trecute în revistă tipu¬rile de campanie electorală, managementul resurselor, structura, axele de comunicare şi echipa unei cam¬panii electorale. Cu foarte puţine excepţii, exemplele care însoţesc analiza teoretică provin din experienţa românească de după 1989 şi caută să surprindă evo¬luţia tehnicilor şi practicilor de campanie în România de azi. Deşi marketingul politic conţine şi comunicarea guvernamentală (marketingul instituţional) ca subiect distinct, nu ne-am propus să-l analizăm în prezenta lucrare, astfel încât acesta este definit în prima parte şi apoi este menţionat doar în anumite contexte ale comunicării electorale.

 

A treia parte a lucrării abordează campania nega¬tivă din perspectiva propagandei politice şi se referă la prima campanie electorală din democraţia românească recentă, cea din primăvara lui 1990, în care sunt identi¬ficate modele de comunicare specifice epocii totalitare care au condus la o ruptură în societatea românească şi la o escaladare a violenţei verbale şi a intoleranţei în întreg spaţiul electoral autohton. Sunt analizate dife¬renţele dintre o campanie negativă în interiorul unei democraţii consolidate care porneşte de la realitatea legitimităţii tuturor participanţilor la competiţia elec¬torală şi campania de demonizare a duşmanului din totalitarism a cărei teză fundamentală este lipsa de legi-timitate a celui desemnat ca fiind ţintă.”

 

Bogdan Teodorescu şi Nicolae-Sorin Drăgan – În căutarea Glonţului de Argint. Marketingul electoral în România. Editura Tritonic, colecţia Comunicare media. 409 pag. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/11/carte.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/11/carte-300x300.jpgrootstireaUncategorised
În principiu, ar fi vorba de un moment de campanie care ar duce la scoaterea din joc a unui adversar, în general prin intermediul unei dezvăluiri devastatoare care ar determina dislocarea unui număr important de voturi,...