O testare masivă a elevilor şi redeschiderea urgentă a şcolilor. Asta e soluţia înaintată de profesorul Mircea Miclea la emisiunea Marius Tucă Show de aseară, de la Aleph News. E una dintre soluţiile care ar putea să salveze România de la un faliment al Educaţiei, de la crearea unor generaţii de analfabeţi funcţionali.

Ministerul Educaţiei nu pare să se simtă prea bine dacă e să ţinem cont de deciziile completamente discutabile luate în ultima vreme în privinţa şcolilor. Într-o Europă cu multe ţări în lockdown, şcolile au rămas totuşi deschise. Iată cum se raportează autorităţile de aici la Educaţie. Pe câtă vreme România, deşi ţară încă deschisă, a luat decizia sinucigaşă de a închide şcolile. O ediţie spectaculoasă la Marius Tucă Show despre ce vrea sistemul de învăţământ de la copiii noştri, în care profesorul Mircea Miclea şi Mirabela Amarandei, cercetător şi doctorand la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, identifică tarele unui sistem afat în prag de colaps.

Din perspectiva profesorului Miclea, criteriul de 3 la mie ca argument de bază pentru închiderea şcolilor dintr-o localitate e decizia unui birocrat din Ministerul Educaţiei, care nu are nici în clin, nici în mânecă cu nimic din viaţa reală. Aceste decizii miros a disperare şi a incompetenţă, nu mai e nevoie s-o spunem noi. O şcoală închisă chiar dacă acolo nu s-a înregistrat niciun caz de infecţie cu noul coronavirus este argumentul imbatabil pentru impotenţa autorităţilor.

Întrebat de Marius Tucă ce ar face în calitate de ministru al Educaţiei acum, profesorul Miclea a plecat de la premisa clară că acest lucru nu ar fi posibil, pentru că niciun guvern nu i-ar aloca 6% din PIB pentru Educaţie. Nu ai cum să faci performanţă la un minister de importanţă strategică fără bani, iar asta profesorul Miclea o ştie cel mai bine. Acesta a insistat pe redeschiderea şcolilor, pe testarea elevilor, pe introducerea unui buget remedial care să acopere meditaţii plătite de stat şi pe diferenţierea salariilor plătite profesorilor, în funcţie de competenţă.

Mircea Miclea: “Aş redeschide şcolile, aş relua testările în şcoli”, “Aş acorda salarii diferenţiate profesorilor”

Marius Tucă: Să spunem că vine un guvern nou şi aţi fi numit ministru al Educaţiei. Spuneţi-mi primele măsuri şi cele mai importante pe care le-aţi lua în legătură cu Educaţia, acuma, când avem Educaţie într-o stare cu totul excepţională în vremea pandemiei.

Miclea: Cu siguranţă n-o să fiu eu numit pentru că condiţia esenţială este de a se da 6% din PIB pentru Educaţie. Am demisionat pentru că nu mi s-a dat acest procent, prin urmare nu pot să revin. Mi-e greu să cred că vreun premier va avea aplecare pentru Educaţie ca să acorde acest procent care este absolut obligatoriu dacă noi vrem să avem vreun viitor. Dacă nu, cei care o să supraveţuiască – la cules de sparanghel în Germania şi o să trăiască din sparanghel ţara asta. Dar cred că ce ar merita făcut imediat sunt trei lucruri:  întâi cred c-aş relua testările la şcoli şi aş redeschide şcolile. Mi se pare că este o mare greşeală să ţii şcolile închise în condiţiile în care datele ştiinţifice abundă cum că nu trebuie închise şcolile. Vă reamintesc doar un număr din “Science” plus datele de la noi de la Ministerul Sănătăţii plus cercetările din Norvegia, Elveţia, Spania, Germania. Bunele practici pe care le vedem la ei. Nu e vorba de  opinie personală, e vorba de punerea cap la cap a unor date şi a unor bune practici şi atunci primul lucru este să redeschizi şcolile.

Tucă: Vă completez. În Irlanda. E închisă toată Irlanda, şcolile sunt deschise. În Franţa e carantină, şcolile deschise. Anglia e în carantină – şcolile deschise. Ce vreţi mai mult de atât?

Miclea: Cum adică nu e destul? Ştiţi, câteodată puterea te face să crezi că nu mai ai nevoie de adevăr, Puterea ignoră adevărul şi asta se întâmplă acum. Din păcate. Primul lucru ar fi că ar trebui redeschise şcolile. Persoanele care, atunci când s-au închis şcolile, au avut probleme cu Covidul sunt retestate dacă toate lucrurile sunt ok, şcoala se reporneşte. Mi se pare o decizie aberantă să închizi o şcoală în condiţiile în care la nivelul administrativ teritorial ai un procent de 3 a mie care a fost stabilit de un birocrat din ministerul Sănătăţii. Închizi şcoala chiar dacă şcoala a avut zero cazuri. Pentru simplul fapt că în localitate a depăşit un barem pe care cineva l-a decis. Ceea ce este o mare greşeală. Doi. Ar trebui alocat de pe acuma, dacă mai există un strop de luciditate, un buget pentru câteva măsuri urgente care trebuie să aibă loc în Educaţie, un buget remedial, pentru că cu siguranţă vor fi multe pierderi în acest an şi atunci trebuie daţi bani acuma pentru ca elevii să recupereze prin meditaţii plătite de stat ceea ce vor pierde cu siguranţă în această iarnă. Asta înseamnă buget de învăţare remedială. Care să se desfşoare în timpul vacanţelor de primvară sau de vară. Marea Britanie a dat un miliard şi jumătate pentru învăţarea remedială deja de vara trecută. Noi n-am dat nimic. Probabil că ei consideră că suntem mai deştepţi decât ei. Acest buget de educaţie remedială şi buget pentru a face cu advărat un învăţământ online, nu cum este acum şi trebuie trecut la nivelul universităţilor la pregătirea personalului didactic prin masterat didactic.

Este evident că forma actuală de pregătire iniţială a personalului didactic este complet insuficientă pentru cerinţele tehnologice şi sociale educaţionale care sunt în momentul de faţă.

Şi, trei, aş mai face un lucru nepopular. Aş trece la salarizarea diferenţială a profesorilor. Sunt profesori pe care-i vedem acuma că-şi dau toată străduinţa să-i ajute pe copii, că le pasă de copii, că fac tot ce pot, utilizează toate resursele să facă un act didactic de bună calitate şi sunt profesori care, în afară de faptul că dau teme cu ghiotura, nu fac nimic pentru elevii lor.

În plus, în triada profesor – copil – părinte, intervin şi anxietăţile părintelui, e de părerea profesorul Miclea. Acesta e de părere că mulţi părinţi susţin şcoala online ca paravan pentru propriile anxietăţi. E momentul ca părinţii să înveţe să-şi gestioneze fricile, spune Mircea Miclea, e momentul ca părinţii s nu mai valideze decizii total greşite doar de frica bolii.

Mirabela Amarandei e de părere că, date fiind toate deciziile fără cap venite de la Ministerul Educaţei,  cei care au fost afectaţi cel mai mult au fost, evident elevii şi că decidenţii s-au concetrat atât de mult pe situaţii-limită încât au scăpat din vedere esenţialul: educaţia celor mici. Acunşi în spatele măştilor chirurgicale, ale unor birouri obscure, decidenţi la fel de obscur iau hotărâri disperate.  “Ceea ce ar trebui să intereseze decienţii: învăţăm sau nu în şcoală? Sau ne orientăm către propriile frici? Misiunea şcolii trebuie să fie aceea de a educa, astfel încât timpul pe care-l petrec în spaţiul şcolii să fie benefic pentru dezvoltarea armonioasă a tânărului”, a spus Amarandei.

Fostul consilier în ministerul Educaţiei în guvernul Cioloş cere presiune sporită pe autorităţi pentru remedierea greşelilor care s-au făcut.

Mircea Miclea insistă, pe de altă parte, pe ideea autonomiei şcolilor. Aşa, în forma în care e ea acum, această autonomie nu delegă şcolilor nicio libertate, dar în schimb le impune să stea închise. În opinia profesorului, să decizi închiderea instituţiilor în cazul îmbolnăvirilor de 3 la mie, cu orice preţ şi fără o analiză detaliată e absurdă, fără sens. Acesta pledează pentru autonomia şcolilor.

Mircea Miclea: “E nevoie de selecţie mai atentă a reursei umane în şcoli”

Miclea: Poţi să numeşti inspectorul politic însă inspectorul nu mai are dreptul să decidă ce se întâmplă în şcoală, îi iei multe dintre prerogative şi le dai la nivelul şcolii. Atunci poţi să-l numeşti pericol mic. Răul pe care-l poate face nu e atât de mare. Dacă eu, ca director, sunt interesat să am mai mulţi elevi la şcoala mea, asta înseamnă automat mai multe norme, deci mai mulţi angajaţi, salarii mai mari, oportunităţi mai multe, am tot interesul, dacă gândesc cât de cât normal, să am cât mai mulţi elevi la şcoala mea, pentru mine şi pentru cadrele didactice de la mine de la şcoală.

Ca să am propriii elevi mulţi la mine la şcoală, eu trebuie să am profesori buni. Ca să am profesori buni, eu trebuie să am o selecţie riguroasă a resursei umane. Mai ales în multe situaţii se poate face foarte clar o astfel de selecţie, pentru că sunt destui de unde poţi să faci selecţia asta. Şi atunci, dacă consiliul de amdinistraţie al şcolii, jumătate plus unu era făcut din părinţi şi autorităţi locale erau din afara şcolii şi restul erau profesori din şcoală (era scris, dar s-a tăiat), consiliul de administraţie, în baza unei metodologii stabilite de ministrul Educaţiei alegea directorul. Şi acesta e directorul de care noi avem nevoie. Directorul, apoi, punea în practică deciziile cons de amdinistraţie şi avea tot interesul ca şi părinţii din cons de adm să fie cei mai buni profesori în şcoală.

Dacă tu ai autonomie în modul în care ţo gestionezi resursa umană inspectorul nu mai poate să vină să numeacsă un alt director, pentru că tu eşti ales pe baza unei proceduri transparente  de către consiliul de administraţie al şcolii care are tot interesul să aleagă un director bun. Pentru că altfel copiii lor se duc la o şcoală proastă. Cred că orice autonomie are şi pericole. Este indiscutabil. Dar ori noi vrem să creştem sau vre, să rămânem într-un stadiu infantil. Dacă suntem crescuţi de un stat care încearcă mereu să decidă în locul nostru, noi nu ne dezvoltăm”.

Întrebat de Marius Tucă e ar trebui să facă Ministerul Educaţiei, Mircea Miclea a spus că acesta ar trebui să selecteze cei mai buni profesori din ţară, să le înregistreze lecţiile, să le adauge scheme, exemple, contraexemple şi să le posteze online. O lecţie multimedia la care orice copil, din orice colţ al ţării să aibă acces. Şi atunci ei nu ar mai simţi atât de acut lipsa unui profesor slab: „Ce ar trebui să facă ministerul: să selecteze profesorii din această ţară, să le înregistreze lecţiile pe care le in, să adauge scheme, exemple, contraexemple şi fac o lecţie multimedia mode. Acele lecţii sunt puse pe platforma online şi orice copil va putea s-o acceseze oricând”.

S-a vorbit şi despre educaţia structurată şi despre cum motoarele de căutare nu pot să suplinească lipsa informaţiilor. Copilul trebuie să aibă informaţiile în cap, indiferent de cât de accesibile îi sunt informaţiile. Fără o structură de gndire, motoarele de căutare sunt inutile. De asemenea, şi creativitatea, pe care se bate atâta monedă în zilele noastre: “Educaţia structurată ajută copilul să acumuleze informaţie. Creativitatea şi inovaţia nu se pot face dect în condiţiile acumulării de cunoştinţe şi informaţie. Dezordinea din jur trebuie contracarată de ordine. La şcoală nu suntm la loisir.

Unele lucruri trebuie să fie în capul nostrum, chiar dacă le găsim şi pe google. Eu, ca să îneleg cum funcţionează o diagram, trebuie să am cunoştinţele necesare. Sistem de bază de cunoaştere – esenţial. E o aberaţie să crezi că poţi să dezvolţi creativitatea şi imaginaţia fără cunoştinţe”

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/11/mircea-miclea.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/11/mircea-miclea-300x300.jpgrootstireaUncategorised
O testare masivă a elevilor şi redeschiderea urgentă a şcolilor. Asta e soluţia înaintată de profesorul Mircea Miclea la emisiunea Marius Tucă Show de aseară, de la Aleph News. E una dintre soluţiile care ar putea...