Procedura înlocuirii preşedintelui SUA a ajuns în atenţia publică în contextul îmbolnăvirii de coronavirus a lui Donald Trump, iar Constituţia prevede că vicepreşedintele preia atribuţiile, însă lucrurile sunt neclare în cazul situaţiilor mai complexe, informează cotidianul The New York Times.

“Îmbolnăvirea de coronavirus a preşedintelui Donald Trump a ridicat posibilitatea, oricât de îndepărtată ar fi, ca el să ajungă în incapacitatea de a-şi îndeplini atribuţiile sau chiar de a muri, dacă simptomele se agravează. Chiar dacă o astfel de situaţie rămâne foarte improbabilă şi puţini politicieni de la Washington vor să discute în acest moment despre această posibilitate, dat fiind că Donald Trump a fost transportat la Centrul medical militar Walter Reed, Constituţia şi Congresul au creat în urmă cu mult timp un plan de succesiune pentru a asigura că naţiunea este protejată de adversari şi de conflicte interne în cazurile în care preşedintele ales nu îşi mai poate exercita atribuţiile”, explică editorialiştii Nicholas Fandos şi Nick Corasaniti într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul “Ce se întâmplă dacă Trump nu poate candida? Mulţi paşi sunt clari, dar unii nu sunt”.

Constituţia SUA prevede că vicepreşedintele este primul pe linia de succesiune în cazul decesului preşedintelui şi poate prelua temporar atribuţiile dacă preşedintele nu îşi poate exercita mandatul. Vicepreşedintele Mike Pence, în vârstă de 61 de ani, a avut rezultat negativ la testul coronavirus efectuat vineri.

Alte situaţii sunt mult mai complicate.

Ce se întâmplă dacă Trump moare sau nu îşi poate exercita atribuţiile?

Amendamentul 25 al Constituţiei are următorul conţinut: “În cazul înlăturării preşedintelui din funcţie, decesului sau demisiei, vicepreşedintele va deveni preşedinte”. Acest lucru s-a întâmplat deja de opt ori în istoria SUA, cel mai recent în 1963, după asasinarea lui John F. Kennedy, când Lyndon B. Johnson a devenit preşedinte, şi în 1974, când Richard Nixon a demisionat, fiind înlocuit de Gerald Ford.

Există legi şi pentru situaţiile în care ar muri şi vicepreşedintele sau ar fi în incapacitatea exercitării mandatului. Potrivit Legii succesiunii preşedintelui, intrată în vigoare în 1947, următorul pe linia preluării puterii este preşedintele Camerei Reprezentanţilor, urmat de preşedintele Senatului şi de membrii Administraţiei, primul fiind secretarul de Stat.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, în vârstă de 80 de ani, a anunţat vineri că nu are coronavirus, declarându-se încrezătoare că există planuri de succesiune în caz de necesitate. Senatorul Charles E. Grassley este preşedintele Senatului. El are 87 de ani.

Ce se întâmplă dacă preşedintele este prea bolnav pentru exercitarea atribuţiilor?

Conform Amendamentului constituţional 25, preşedinţii pot transfera voluntar atribuţiile vicepreşedinţilor. În cazul de faţă, Judd Deere, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, a declarat că Donald Trump îşi menţine total atribuţiile. “Nu are loc niciun transfer. Preşedintele este la conducere”, a precizat oficialul citat.

Poate fi înlocuit preşedintele în mod involuntar?

Amendamentul 25 permite înlocuirea forţată a unui preşedinte al SUA, inclusiv în cazul în care este prea bolnav pentru delegarea atribuţiilor sau dacă pur şi simplu refuză.

În anul 1919, după un accident cerebral, preşedintele Woodrow Wilson şi-a exercitat restul mandatului parţial paralizat şi orb, iar starea sa a fost ţinută în mare parte secretă. În astfel de cazuri, vicepreşedintele, membri ai Administraţiei sau ai Congresului au puterea de a interveni. Este informat Congresul despre situaţie, iar vicepreşedintele poate prelua atribuţiile.

Dacă apar dispute despre cine este la putere?

Deşi linia de succesiune este prevăzută clar în lege, unii specialişti în drept cred că pot apărea probleme potenţial dezastruoase dacă primii doi lideri ai naţiunii nu mai pot exercita atribuţiile. Unii experţi în drept constituţional au emis dubii privind preluarea atribuţiilor de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor sau cel al Senatului, argumentând că autorii Constituţiei au intenţionat să conceapă un sistem în care mandatul prezidenţial să fie exercitat doar de membri ai puterii executive.

Jack L. Goldsmith, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii Harvard, a avertizat anul acesta că formularea constituţională poate genera o dispută aprigă. Spre exemplu, este posibil ca Nancy Pelosi şi secretarul de Stat, Mike Pompeo, următorul oficial pe linia succesiunii, să ceară amândoi preluarea mandatului prezidenţial.

“Sunt scenarii de coşmar, deoarece aceste puncte ale legislaţiei constituţionale nu au fost testate niciodată în practică”, explică Jack L. Goldsmith.

Ideea este confirmată de Norman J. Ornstein, expert în afacerile Congresului la Institutul American Enterprise, care se teme că pot apărea dispute privind preluarea puterii între şeful Cancelariei prezidenţiale, secretarul de Stat şi alţi membri ai Administraţiei.

“Ne gândim la ambiguităţi în lanţul de comandă dat fiind că avem adversari în lume. Putem ajunge la probleme reale şi la un guvern în derivă, dacă apar interlocutori în competiţie pentru putere”, a argumentat el.

Ce se întâmplă dacă Donald Trump nu mai poate candida?

Situaţia devine dificilă rapid. În primul rând, Comitetul Naţional Republican va trebui să desemneze un alt candidat, o procedură care va implica participarea preşedintelui formaţiunii, Ronna McDaniel, şi a 168 de delegaţi de la nivel naţional. Dar multe state au început deja tipărirea buletinelor de vot, acceptarea voturilor trimise prin corespondenţă, ba chiar a început votul anticipat, iar numele noului candidat nu ar fi pe buletine. Fiecare stat american va trebui să decidă cum va proceda, dar multe nu au reglementări pentru astfel de situaţii.

“Ar fi o problemă legată de ce prevăd legile unui stat sau ce nu prevăd pentru astfel de cazuri, iar multe state americane păstrează tăcerea asupra unei astfel de posibilităţi. Deci, ar putea fi multe semne de întrebare”, explică Richard L. Hasen, profesor de Drept la Universitatea Irvine din California.

Problemele ar fi mult mai mari în situaţia în care Donald Trump ar câştiga scrutinul, dar nu şi-ar putea exercita atribuţiile. Legislaţia multor state americane prevede că electorii federali trebuie să voteze cu candidatul care a câştigat votul majoritar în statul respectiv, dar nu există prevederi pentru situaţia în care acel candidat moare ori nu îşi poate îndeplini atribuţiile. Problema poate fi soluţionată de Congres, care certifică voturile Colegiului Electoral, sau poate ajunge la instanţe judiciare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/10/trump-pleaca-la-spital.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/10/trump-pleaca-la-spital-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Procedura înlocuirii preşedintelui SUA a ajuns în atenţia publică în contextul îmbolnăvirii de coronavirus a lui Donald Trump, iar Constituţia prevede că vicepreşedintele preia atribuţiile, însă lucrurile sunt neclare în cazul situaţiilor mai complexe, informează cotidianul...