Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, a remarcat recent că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali. Este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves şi pe alţii, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi nevoiţi să intervină înainte de a fi prea târziu.

Nu a fost întotdeauna evident că lipsa de numerar ar putea deveni un risc. Trecerea la tranzacţii digitale vine cu o mulţime de avantaje, inclusiv tipul de transparenţă care face spălarea banilor sau evaziunea fiscală mult mai greu de realizat. Dar Suedia pare să fi trecut de un punct crucial. Dacă nu există deloc bancnote şi monede, ce se întâmplă dacă reţelele digitale eşuează? Şi ce se întâmplă în cazul unor atacuri cibernetice? Astfel de evenimente pot produce mult mai multe daune decât jafurile băncilor de până acum.

“Dacă luminile se sting, trebuie să avem suficient numerar fizic în ţară încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici dacă există o problemă serioasă”, a spus Ingves.

Suedia încearcă acum să abordeze problema lipsei de numerar în mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerarul un risc de sănătate, devenind mai puţin popular ca niciodată. Metoda de plată preferată în aceste zile este fără contact, pentru o siguranţă maximă a sănătăţii.

Klarna AB, o bancă suedeză, estimează că 73% din plăţile efectuate cu cardul de către clienţii săi sunt acum fără contact, în creştere de la 63% înainte de pandemie. „Oamenii nu vor să atingă monede şi bancnote” sau „să apese butoane”, a spus Viveka Soderback, manager de informaţii pentru consumatori la Klarna. Coronavirusul „a accelerat această tendinţă”.

Suedia are mai puţini bani în circulaţie decât oriunde în lume, aproximativ 1% din produsul intern brut, conform celor mai recente date disponibile. Procentul este 8% în SUA şi mai mult de 10% în zona euro.

Ingves spune că problema ridică, de asemenea, chestiuni „practice” cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank a făcut o planificare avansată pentru a afla cum să rămână relevant şi cum să se asigure că cetăţenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali.

„Avem nevoie de o definiţie a cursului adecvată erei digitale”, a spus guvernatorul într-un discurs recent, adăugând că guvernul va trebui, de asemenea, să elaboreze o legislaţie care să impună băncilor şi companiilor „să menţină o capacitate minimă” de gestionare a banilor lichizi.

În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale. La începutul acestui an, a lansat un proiect pilot pentru a afla ce tip de tehnologie este necesară pentru a lanssa aşa-numita coroană electronică.

Între timp, unul din ultimele bastioane ale numerarului – banii de buzunar pentru copii – piere şi el în Suedia. Doar 16% dintre copiii suedezi primesc alocaţii regulate sub formă de bancnote şi monede reale, arată un sondaj realizat de Sifo în iunie. Svenska Handelsbanken AB, cel mai mare creditor din Suedia, a introdus o puşculiţă digitală pentru a ajuta copiii să-şi gestioneze banii de buzunar prin intermediul telefoanelor lor mobile.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/09/profimedia-0342227119.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/09/profimedia-0342227119-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, a remarcat recent că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali. Este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves şi pe alţii, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi...