CA a mai decis şi reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25 la sută pe an de la 2,50 la sută pe an, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, precum şi continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Într-un comunicat, instituţia comentează că economia globală şi perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major şi de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorităţi în scopul limitării extinderii ei. În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare şi de ameliorare a condiţiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare şi furnizare de lichiditate prin operaţiuni reversibile, chiar şi pe termen lung.

La rândul său, Banca Naţională a României a reacţionat prompt în acest context, Consiliul de administraţie al BNR adoptând în şedinţa de urgenţă convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar şi să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare, precum şi a finanţării în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului bugetar. Acesta a inclus reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00 la sută şi îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităţilor permanente la ±0,5 puncte procentuale, de la ±1 punct procentual, implicând menţinerea neschimbată a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50 la sută, şi scăderea cu 1 punct procentual a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare, la 2,50 la sută. Totodată, s-a decis efectuarea de operaţiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, precum şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus – de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei româneşti la mijlocul acestui an – a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice.

Rata anuală a inflaţiei IPC a rămas constantă în luna martie, la 3,05 la sută, pentru ca în aprilie să coboare la 2,68 la sută (de la 4,0 la sută în luna decembrie 2019). Scăderea acesteia faţă de decembrie 2019 a fost determinată de efecte de bază dezinflaţioniste şi de declinul accentuat al preţului petrolului, alături de eliminarea supraaccizei la carburanţi.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a tins însă să crească uşor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,7 la sută, de la 3,66 la sută în luna decembrie 2019. Evoluţia este atribuibilă unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanţare socială, asociate şi cu probabile sincope şi creşteri de costuri apărute în lanţurile de producţie şi aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaţioniste persistente pe partea cererii şi a costurilor salariale.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut până la 3,7 la sută în luna martie şi 3,6 la sută în luna aprilie, de la valorile de 3,8 la sută şi, respectiv, 3,9 la sută, înregistrate în intervalul decembrie 2019 -februarie 2020.

Potrivit datelor preliminare, creşterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 – la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În acelaşi timp, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat considerabil creşterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri şi servicii. Drept consecinţă, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida îmbunătăţirii balanţelor veniturilor primare şi secundare.

Condiţiile de pe piaţa financiară s-au ameliorat ulterior adoptării deciziilor de politică monetară şi după depăşirea la finele lunii martie a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie şi au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condiţiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărări de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară. Totodată, cursul de schimb leu/euro şi-a atenuat fluctuaţiile, oscilând într-un interval restrâns, inclusiv în condiţiile unei ameliorări a sentimentului pieţei financiare internaţionale.

Activitatea de creditare a rămas relativ intensă în martie, pentru ca în aprilie să resimtă efectele crizei pandemice. Astfel, stocul de credite acordat sectorului privat s-a contractat uşor, dinamica lui anuală scăzând la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus uşor, la 67,1 la sută de la 67,6 la sută în decembrie 2019.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Actualele previziuni macroeconomice au fost realizate în condiţii de incertitudine extrem de ridicată şi de dificultăţi maxime, date fiind multiplele necunoscute privind evoluţia şi implicaţiile pandemiei şi ale măsurilor asociate. Noul scenariu arată o modificare a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflaţiei mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce din nou în jumătatea superioară a intervalului ţintei în a doua parte a anului curent, pentru ca apoi să se repoziţioneze şi să se menţină în jurul punctului central al ţintei până la finele orizontului proiecţiei, pe fondul manifestării presiunilor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată.

Incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei sunt neobişnuit de înalte, date fiind natura fără precedent a unui asemenea şoc economic pe plan naţional şi la nivel global, implicând închideri bruşte ale activităţii unor companii şi sectoare de activitate, dar şi modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt şi viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive şi eficacitatea acţiunilor şi programelor de sprijinire a companiilor şi populaţiei. Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dar şi funcţionării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar. Incertitudini şi riscuri sporite decurg de asemenea din contracţia economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi din evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.

În şedinţa de astăzi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, dar şi a incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an de la 2,0 la sută pe an începând cu data de 2 iunie 2020; totodată, a decis reducerea la 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, şi la 2,25 la sută pe an de la 2,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. În condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, cu păstrarea stabilităţii pe piaţa financiară. Concomitent, se va urmări menţinerea rezervelor internaţionale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile păstrării stabilităţii financiare.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/05/7508677-mediafax-foto-alexandra-pandrea.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2020/05/7508677-mediafax-foto-alexandra-pandrea-300x300.jpgrootstireaUncategorised
CA a mai decis şi reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25 la ...