Unele sectoare industriale franceze, în special industria auto şi furnizorii de servicii, s-ar putea confrunta cu planuri de concedieri masive în lunile următoare dacă situaţia globală economică nu se îmbunătăţeşte substanţial, arată o analiză Christopher Dembik, director analiză macro Saxo Bank

Economia Franţei va fi mai rezistentă anul acesta faţă de restul eurozonei datorită puternicului aflux de credite şi stimulente financiare. Cu toate acestea, ţara încă nu profită pe deplin de dobânzile scăzute pentru a se orienta către segmente superioare şi ne temem că vor apărea planuri de concedieri masive în industriile care sunt cel mai vulnerabile la contextul internaţional, arată analistul.

În lunile următoare, economia Franţei va continua să aibă o performanţă mai bună faţă de restul zonei euro, mai ales faţă de Germania. „Ne aşteptăm ca creşterea să atingă 1,2% în 2019 versus 1,3% conform ultimei actualizări a Băncii Franţei. Tendinţa pozitivă se datorează, în principal, următorilor patru factori: un puternic aflux de credite, o expunere internaţională mai scăzută, stimulente fiscale şi o mai bună încredere a gospodăriilor”.

Creditarea rămâne un factor determinant cheie ce alimentează economia, la fel ca în anii trecuţi. Media mobilă pe 3 luni a creşterii împrumuturilor bancare se apropie de vârful său post-criză, la 5,3% de la an la an în luna mai. Dacă ne uităm la afluxul de credite noi, care devansează economia cu 9-12 luni şi este, deci, un indicator important al creşterii PIB, perspectiva este, de asemenea, bună.

Franţa este mai puţin expusă decât Germania la tendinţa de creştere negativă a comerţului global, încetinirea din China şi la criza creditelor din Turcia.

Stimulentele fiscale de aproape 10 miliarde de dolari, ca răspuns la protestele Vestelor Galbene, alături de reducerile de impozite de 5 miliarde, au crescut consumul. Deşi unele au fost direcţionate, aşa cum se întâmplă de obicei în Franţa, către economii preventive, acestea vor servi drept amortizor în 2020, atunci când deteriorarea preconizată a situaţiei internaţionale va avea un impact mai puternic asupra economiei franceze.

Gospodăriile sunt uşor mai încrezătoare în ceea ce priveşte viitorul. Pe baza celui mai recent sondaj INSEE legat de încrederea consumatorilor, din iunie, doar 16% dintre respondenţi au declarat că le e teamă că riscă să intre în şomaj în următoarele doisprezece luni faţă de vârful atins în ianuarie trecut, de 32%.

Ideea este că Franţa încă nu profită pe deplin de actualele dobânzi scăzute pentru a inova. Ne temem că, la nivel microeconomic, unele sectoare ar putea avea de suferit destul de mult în următoarele luni din cauza opreliştilor negative externe.

În ultimii ani, multe companii-mamă au împrumutat bani cu costuri mici pe piaţa financiară pentru a finanţa filialele din străinătate ce nu beneficiau de asemenea condiţii favorabile de finanţare, ceea ce explică, în mare, creşterea puternică a gradului de îndatorare brut al companiilor franceze (estimat la aproape 175% din PIB conform S&P Global Ratings). Cu toate acestea, această creştere a datoriei ascunde şi o activitate tot mai amplă şi mai intensă de fuziuni şi achiziţii care a dezavantajat investiţiile în cercetare şi inovaţie. Incapacitatea Franţei de a se orienta către segmente superioare explică, de fapt, dificultăţile pe care le are în dobândirea unei cote de piaţă în străinătate. Această strategie de fuziuni şi achiziţii ce prezintă riscuri ar putea chiar dăuna companiilor care nu sunt capabile să integreze în totalitate noile entităţi – ceea ce duce, după cum ştim, la costuri mai mari pe termen scurt – înainte de apariţia următoarei crize economice. În plus, în ţara socialismului, acest lucru subliniază puterea tot mai mare a acţionarilor asupra strategiei managementului superior şi căutarea unor câştiguri mari pe termen scurt care au loc, deseori, în detrimentul unei strategii de investiţii pe termen scurt.

Parţial legat de incapacitatea de adaptare a producţiei bunurilor la cele mai bune standarde internaţionale, ne temem că unele sectoare industriale vor fi foarte vulnerabile la actualele riscuri de evoluţie negativă ale creşterii globale. Feedback-ul pe care-l avem de la instituţiile de creditare principale ce finanţează proiecte industriale în Franţa şi de la oamenii de afaceri locali este că anumite sectoare industriale s-ar putea confrunta cu planuri de concedieri masive în lunile următoare dacă situaţia globală economică nu se îmbunătăţeşte substanţial. Principala zonă de tensiuni se concentrează în jurul industriei auto şi mai ales la nivelul distribuitorilor şi furnizorilor de servicii.

„Dacă riscul se materializează, ne îndoim că guvernul va putea reacţiona corespunzător şi eficient. Istoricul guvernului francez în gestionarea planurilor de concedieri masive în industrie nu este foarte bun, iar lucrurile nu s-au schimbat cu adevărat în guvernul actual, mai ales din cauză că nu a putut până acum să oficializeze o politică industrială coerentă şi solidă pentru ţară. În final, capitalul politic scăzut al lui Macron de la criza Vestelor Galbene încoace va constitui o constrângere asupra acţiunilor guvernului, fie că e vorba de implementat noi reforme sau de a gestiona dificultăţi economice”, încheie Dembik.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/07/rsz-terenagricol-og.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/07/rsz-terenagricol-og.jpgrootstireaUncategorised
Unele sectoare industriale franceze, în special industria auto şi furnizorii de servicii, s-ar putea confrunta cu planuri de concedieri masive în lunile următoare dacă situaţia globală economică nu se îmbunătăţeşte substanţial, arată o analiză Christopher Dembik, director analiză macro Saxo Bank ...