Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, descrie situaţia în care se află instituţiile de cultură publice într-un comunicat remis MEDIAFAX, explicând concedierile de la TNB: “Falimentul ţine de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere”.

Reprezentanţii Teatrului Naţional Bucureşti “I. L.Caragiale” (TNB) declară că se află pentru prima dată în situaţia în care nu pot promite ferm decât o singură premieră spectatorilor de teatru care aşteaptă ca stagiunea să reînceapă în forţă în septembrie.

Potrivit comunicatului remis MEDIAFAX, instituţia se află la limita supravieţuirii artistice din cauza drasticelor restrângeri bugetare, asemenea multor altor instituţii de cultură. Managerul TNB, Ion Caramitru, a explicat echipei din instituţie motivele pentru care teatrul este obligat să îşi limiteze, deocamdată, activităţile.

“Ceea ce trăim acum, nu numai în Teatrul Naţional, ci absolut în toate instituţiile care sunt acum în subordinea Ministerului Culturii, dar şi în instituţiile din subordinea Primăriei Generale, este fără precedent”, a afirmat Caramitru.

Managerul TNB a descris şi situaţia creată de întârzierea bugetului: “Conform legii, bugetul statului român ar fi trebuit să apară din noiembrie, anul anterior şi să fie votat pentru a deveni operaţional începând cu 1 ianuarie 2019. În realitate, el a fost aprobat abia în aprilie 2019, devenind operaţional abia în luna mai. Au mai fost situaţii de acest gen, dar nu atât de grave. Ca să ajungă la instituţiile din subordine, după ce el este repartizat prin Ministere, mai ia un timp destul de lung, astfel încât momentul zero, momentul în care teatrul nostru, de exemplu, putea să înceapă orice activitate, legală, din punct de vedere al deschiderii finanţării, este momentul în care ministrul ne aprobă Programul minimal. Programul minimal este un fel de contract sine qua-non care permite managementului teatrului să-şi facă treaba. Noi am devenit «operaţionali» abia la mijlocul lunii mai. Până în acel moment n-am avut dreptul să cheltuim lunar decât ceea ce legea ne permite, adică a 12-a parte din bugetul anului anterior, deci o sumă infimă! Din aceste sume pe care le-am avut la dispoziţie, am putut face două spectacole, «Preşul» de Ion Băieşu, la Sala Studio şi «Class» la Sala Atelier. Două spectacole cu cheltuieli relativ mici. (…) Cum abia în 15 mai am avut liber la cheltuieli, vă daţi seama că într-o lună nu puteam deschide finanţarea, să facem şi decoruri, şi costume, să plătim contracte de drepturi de autor, să rezervăm sala pentru alte premiere de anvergură etc. La ora aceasta, nu pot să vă spun ce alte spectacole se vor face în acest an, pentru că nu vă pot spune care este situaţia la zi!”.

Potrivit cunoscutului om de teatru, până în acest an, TNB, a avut o producţie, în medie, de opt spectacole pe an. Asta înseamnă două producţii pe fiecare din cele patru săli în care se desfăşura stagiunea, o premieră la fiecare două luni în fiecare sală.

“Am fi putut să producem mai multe, dar nu am avut nici fonduri şi, mai mult decât atât, nu avem suficienţi oameni la scene pentru a putea asigura autonomia fiecărei scene. Am raportat acest lucru ministrului, am tot trimis la minister diferite documente, nu puţine, în legătură cu această problemă. Anul acesta, în cel mai fericit caz, am putea realiza patru premiere, deci jumătate din producţia anului trecut”, afirmă Caramitru.

Situaţia delicată a instituţiei pe care o conduce este descrisă în termenii absurdului: “astăzi ne aflăm în situaţia total aberantă în care Ministerul ne-a scăzut de la capitolul «Bunuri şi Servicii» două milioane de lei şi ne-a crescut obligaţiile la capitolul «Venituri proprii» cu un milion. Cu alte cuvinte, primim mai puţini bani pentru producţii şi ni se creşte valoarea vânzării producţiilor pe care nu le putem face de fapt, sau le facem pe jumătate. Toate cheltuielile prevăzute a fi făcute lunar pentru utilităţi (căldură, lumină, aer condiţionat), pentru firmele care ne asigură mentenanţa pe diferite domenii, pentru pază, pompieri, curăţenie etc. se efectuează din bugetul prevăzut la capitolul «Bunuri şi Servicii»!”

Caramitru susţine că a fost obligat să semneze documente care nu aveau cum să corespundă realităţii: “tuturor managerilor ni s-a condiţionat aprobarea, de către Minister, a Contractului pentru Programul Minimal de acceptarea, sub semnătură, a următoarei clauze: «Managerul instituţiei a întocmit programul minimal pentru anul 2019, asigurând cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a instituţiei pe tot parcursul exerciţiului financiar». Aşa ceva nu se poate semna decât dacă ţi se asigură bugetul integral, aşa cum a fost calculat de contabilitate pe toate cheltuielile! Ori noi, la ora aceasta, nu avem aşa ceva. Totuşi, a trebuit să semnez, ca să putem fi funcţionali. Este o ingerinţă teribilă în disciplina muncii şi în drepturile pe care cineva le are, dar altfel ar fi trebuit să oprim producţia şi toţi managerii au semnat acest lucru. Deci, după ce s-a făcut programul minimal, după ce bugetul a fost aprobat de Ministerul Culturii în termenii trimişi de contabilitate, ţinând cont de cele două milioane care au scăzut la buget de la capitolul Bunuri şi Servicii şi de mărirea veniturilor proprii, după ce s-au semnat aceste documente, a venit o nouă dispoziţie, de data aceasta via Ministerul de Finanţe, adresă prin care suntem înştiinţaţi că nu avem dreptul să cheltuim decât 30% din bugetul aprobat!”.

“După calculele mele de artist «liber cugetător», ne aflăm în faţa unui faliment. Falimentul ţine de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere. Deşi am fost la ministru împreună cu 20 de manageri din ţară, toate Operele Naţionale, toate Teatrele Naţionale, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul de Artă, «Antipa» etc., cu un document trimis sub semnătura mea şi a lor, pentru a discuta faţă în faţă despre acest faliment în care suntem aduşi, nu am ajuns la nici o concluzie”, arată Caramitru.

“Cel mai grav lucru este că noi avem angajaţi, acum, 54 de oameni din afara teatrului (pentru că deşi cerem de ani de zile posturi, nu primim), dintre care 39 deservesc scena. Practic, fără aceşti oameni teatrul nu poate funcţiona. Numai că, aceşti oameni, angajaţi printr-o agenţie de forţă de muncă, ne costă cu 24% mai mult, fiecare. Conform legii, ei trebuie să aibă salariul pe care îl au şi angajaţii teatrului, la care se adaugă, în plus, 19% TVA şi 5% comisionul acelei agenţii. Printre ei se află oameni de o calitate excepţională, oameni care lucrează în teatru de un timp, care s-au specializat şi pe care, dacă i-am pierde, am avea numai de suferit. Nu mai găsim oameni de specialitate pentru teatru. Dacă am avea posturi, i-am angaja imediat. Am explicat domnului Ministru, nu o dată, că dacă am primi posturi, am face o economie. Ca să putem să încheiem discuţiile de la Minister, care se prelungeau de peste trei ore, dl. Ministru ne-a spus să facem o calculaţie în plus de 30% din bugetul pe care l-am primit, poate că la rectificare se va reuşi ceva. Eu nu văd o rectificare pozitivă la modul în care funcţionează economia României în acest moment. Am întocmit o adresă către Ministrul de Finanţe şi către doamna Prim-Ministru. Poate reuşim să ne întâlnim faţă în faţă”, explica, luni, managerul TNB, Ion Caramitru, la întâlnirea cu întregul colectiv al TNB.

Deschiderea stagiunii 2019 – 2020 la TNB va avea loc la Sala Studio, cu premiera spectacolului “Neguţătorul din Veneţia”, de William Shakespeare, în regia şi versiunea scenică a lui Alexander Morfov, cu Ion Caramitru, Richard Bovnoczki, Alexandru Potocean, Ada Galeş în rolurile principale.


Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/suporteri-romani.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/suporteri-romani.jpgrootstireaUncategorised
Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, descrie situaţia în care se află instituţiile de cultură publice într-un comunicat remis MEDIAFAX, explicând concedierile de la TNB: 'Falimentul ţine de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere'. ...