Fundaţia Europeană Titulescu (FET)– Centrul de Cercetare a lansat joi volumul ”Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece”, semnat Florian Banu şi apărut recent la Editura Corint iar invitaţii au făcut dezvăluiri în premieră legate de colaborarea cu fostul şef al spionajului extern românesc.


Imaginea articolului Dezvăluiri la lansarea volumului ”Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece” | GALERIE FOTO

Dezvăluiri la lansarea volumului ”Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece” | FOTO

Invitat special al întâlnirii a fost g-ral corp de armată (r) Mihai Caraman, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe. Alături cunoscutul ofiţer, au fost jurnalistul Ion Cristoiu, istoricul Florian Banu, autorul volumului, şi istoricul Liviu Ţăranu, coordonator al Centrului de Cercetare al FET. Moderator: prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu.

“Este important să vorbim cu cei care au făcut istorie” a spus Adrian Năstase în deschiderea evenimentului.

”Niciunul dintre spionii români nu a atins notorietatea de care se bucură Mihai Caraman. Creator în anii 60 al unei redutabile reţele de spionaj care a acţionat în cadrul Cartierului General al NATO, la Paris şi apoi la Bruxelles, Mihai Caraman nu este doar cel mai cunoscut, ci şi cel mai controversat spion din istoria intelligence-ului românesc. Succesul său extraordinar i-a atras cele mai fanteziste acuzaţii: de la cele potrivit cărora ar fi fost în slujba URSS, până la cele potrivit cărora ar fi fost manipulat de contraspionajul francez. Conform unei vechi „tradiţii”, mulţi români nu pot accepta că unul „de-al nostru” este capabil să acţioneze cu cel mai înalt profesionalism!”, notează editorii.

“Mihai Caraman a apărut în sfârşit în public. Bănuiesc că multe servicii secrete vor să-i facă o poză”, a glumit Ion Cristoiu, prezentându-l pe protagonistul volumului ca pe o ”legendă vie a serviciilor secrete româneşti”. La rândul său, Liviu Ţăranu a încheiat prezentarea sa cu propunerea unui muzeu al spionajului românesc care să îi poarte numele fostului şef SIE.

“Foarte mulţi concetăţeni ai noştri vorbesc despre români ca şi cum ei nu ar face parte din naţiune. Ideea cărţii a fost că dacă românii au dat oameni de valoare de la medicină la artă, România a dat oameni importanţi şi în domeniul acesta, de intelligence, al culegerii de informaţii.Generalul Mihai Caraman mi s-a părut un bun exemplu care poate fi prezentat tinerelor generaţii.”, a comentat Florian Banu. Autorul volumului lansat joi a arătat că documentarea pentru carte i-a dat ocazia să demonteze mai multe mituri legate de eroul său. Între altele, volumul arată că Mihai Caraman şi colegii acestuia nu au fost expulzaţi din Franţa în momentul căderii reţelei sale, întoarcerea în ţară fiind precedată de o recepţie.

Mihai Caraman a recunoscut în cuvântul său că evenimentul îl pune într-o situaţie specială: ”Sunt foarte emotionat. În primul rând sunt un român, în al doilea rând sunt un militar. Am făcut parte din armata română. Vă rog să mă credeţi că am venit cu plăcere şi cu emoţie la această întâlnire pentru că noi, cei din informaţii ducem un război aşa zis tăcut. Nu avem voie să discutăm, să apreciem acţiuni secrete. Până la un anumit nivel, aceste informaţii au circulat. Dar nu aveai voie să faci niciun fel de indiscreţie pentru că deveneai suspect. În momentul de faţă, după atâţia ani, domul banu a venit oficial şi a discutat cu mine. Am avut încredere în dânsul şi ore şi ore întregi am discutat. Unii au spus că mi-a luat un interogatoriu. Aţii au zis că mi-a luat un interviu. Nu, am avut o convorbire personală de ore şi ore întregi, înregistrată şi i-am spus să reţină ce crede că este important. La vârsta mea şi cu memoria mea am încercat să îi spun cât mai multe aspecte concrete din activitatea pe care am desfăşurat-o în Franţa. Sigur că i-am povestit şi despre tinereţea mea, de suferinţele pe care le-am avut în timpul războiului, despre refugiul din Basarabia”, a spus fostul şef al SIE.

După 50 de ani de la destructurarea „reţelei Caraman” (august 1969) este timpul să cunoaştem lucrurile în adevărata lor lumină. Volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” şi-a propus să reconstruiască cu mijloacele cercetării istorice o biografie de excepţie, în care „deceniul parizian”, consacrat spionării NATO, ocupă locul central. Principalul element de noutate este adus chiar de mărturia generalului Mihai Caraman. Ajuns la vârsta de 90 de ani, generalul Caraman a acceptat, pentru prima dată, să relateze acţiunile de spionaj derulate în urmă cu jumătate de secol. Acestei mărturii nepreţuite i-am adăugat şi contrapus informaţii extrase din arhivele desecretizate ale Securităţii, ale NATO şi ale CIA, dar şi mărturii ale unor protagonişti ai evenimentelor (ofiţeri de informaţii francezi, americani, britanici, sovietici, diplomaţi şi oameni politici). A rezultat o lucrare care trece dincolo de folclor, mituri şi dezinformări, aşezând „afacerea Caraman” la locul cuvenit în istoria spionajului românesc şi internaţional.

Volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” îşi propune să reconstruiască, cu mijloacele cercetării istorice, o biografie de excepţie: aceea a spionului român care „a zguduit” NATO, după cum se exprima, în epocă, presa occidentală. Principalul element de noutate este adus chiar de mărturia generalului Mihai Caraman, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani. Aceasta a fost completată cu informaţii extrase din arhivele desecretizate ale Securităţii, ale NATO şi ale CIA, dar şi cu mărturii ale altor protagonişti ai evenimentelor.

Folosind mărturia inedită a principalului actor al uneia dintre cele mai celebre afaceri de spionaj, volumul „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece” aduce publicului informaţii inedite şi plasează evenimentele pe tărâmul istoriei. Pentru prima dată, sunt coroborate documente româneşti şi occidentale, precum şi mărturii ale protagoniştilor, în încercarea de a afla secretul succesului românului care „a făcut NATO să tremure”, după cum titra presa vremii.

”Este un episod foarte cunoscut, lumea l-a preluat în fel şi chip, eu l-am povestit exact, şi anume momentul în care domul Caraman a venit şi mi-a spus, domnule prim-ministru, nu se mai poate! Sunt mii şi mii, mi-a spus o cifră mare, 15-20 de mii de agenţi, sau poate nu sunt agenţi, dar în fine, sovietici, care se plimbă nestingheriţi aici. Şi atunci am avut ideea să îi spun că domnul Gorbaciov a declarat că URSS nu se mai amestecă în treburile interne ale ţărilor socialiste şi nu mai intervine politic. «Ia legătura cu omologul dumitale, sigur îl cunoşti, şi transmite-i din partea mea, îl cunoscusem în 7 iunie 1990, să îi retragă pe aceşti oameni fără să facem o problemă din asta» şi aşa s-a întâmplat. Unul dintre atuurile pe care mi le-a dat Mihai Caraman în relaţia mea cu occidentul şi în special cu Statele Unite a fost acela că informaţiile externe din lumea arabă, mi-a cerut permisiunea să le poată împărtăşi cu partenerii noştri. Am avut ecouri foarte favorabile, când am devenit raportor special NATO. Cred că a fost o minciună, o mârşăvie, când s-ar spus că Mihai Caraman ar fi fost scos din funcţia de şef al Serviciului de Informaţii Externe că ar fi fost văzut rău de occidentali. Sub nicio formă nu e adevărat. După ce am câştigat alegerile în noiembrie 1996, domnul Caraman mi-a transmis printr-un prieten comun că ar fi fost interesat să reia funcţia de şef al SIE. Eu am fost foarte de acord, din păcate nu a fost de acord preşedintele Constantinescu, dar ar fi fost interesant”, a povestit fostul Prim ministru, Petre Roman.

Florian Banu, licenţiat în Istorie al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi (1997), doctor în istorie al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi (2001), specializat în istoria contemporană a României, autor al volumelor: Asalt asupra economiei României. De la Solagra la Sovrom (1936-1956) (2004); „Un deceniu de împliniri măreţe”. Evoluţia instituţională a Securităţii în perioada 1948-1958 (2010); De la S.S.I. la S.I.E. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948-1989), (2016).

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa [email protected]

 

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/62987681-371761020135694-7894725097838084096-n.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/06/62987681-371761020135694-7894725097838084096-n-300x300.jpgrootstireaUncategorised
Fundaţia Europeană Titulescu (FET)– Centrul de Cercetare a lansat joi volumul ”Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece”, semnat Florian Banu şi apărut recent la Editura Corint iar invitaţii au făcut dezvăluiri în premieră legate de colaborarea cu fostul şef al spionajului extern românesc. ...