Președintele Klaus Iohannis a trimis vineri Perlamentului pentru reexaminare Legea bugetului de stat pe anul 2019, susținând că este fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, că nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate.

”Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare Președintelui României în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Președintele a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională. Separat de motivele de neconstituționalitate, considerăm că Legea bugetului de stat pe anul 2019 se impune a fi reexaminată de către Parlament, întrucât alocarea resurselor bugetare este, pe de o parte, fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate. Mai mult, bugetul pentru anul 2019 afectează dezvoltarea comunităților locale și realizarea unor investiții strategice, în special segmentele programate de autostradă care ar trebui să contribuie direct la dezvoltarea societății. Totodată, această lege ar trebui reanalizată sub aspectul modului în care sunt alocate resursele în domeniile sănătății și educației, cu atât mai mult cu cât au crescut în mod semnificativ alocările destinate partidelor politice”, susține șeful statului în cererea adresată Parlamentului.

Potrivit sursei citate, cadrul macroeconomic pe care s-a fundamentat bugetul anului 2019 este lipsit de realismul necesar unei construcții bugetare credibile.

”Având în vedere că veridicitatea cadrului macroeconomic ridică probleme pentru sustenabilitatea bugetară a anului 2019, considerăm că se impune reexaminarea Legii bugetului de stat pe anul 2019 de către Parlament. În acest sens, apreciem că autoritatea legiuitoare are datoria de a reexamina și de a cere lămuriri suplimentare Guvernului cu privire la prognoza de creștere economică de 5,5%, pe care s-a fundamentat bugetul aferent anului 2019. Astfel, semnalăm o construcție bugetară aferentă anului 2019 care comportă diferențe semnificative între evaluările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) și cele mai recente evaluări disponibile ale organismelor financiare internaționale. Comisia Europeană și organisme independente internaționale au prognozat, toate, rate de creștere economică substanțial reduse față de cele ale CNSP. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) a prognozat 3,4% iar Comisia Europeană 3,8%, în timp ce Banca Mondială estimează o creștere de doar 3,5%, iar agenția de rating Fitch, una dintre cele mai importante agenții de evaluare financiară la nivel mondial, estimează o creștere de doar 3,2%”, se arată în cererea de reexaminare.

Președinția menționează că aceste prognoze au fost realizate anterior emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Președintele apreciază că veniturile bugetare sunt supraestimate.

”Veniturile totale prevăzute în Bugetul General Consolidat sunt preconizate să dețină o pondere în PIB de 33,51%, pe care însă o considerăm nerealistă. Această estimare a veniturilor de 33,51% în PIB plasează veniturile previzionate pentru anul 2019 la cel mai ridicat nivel din perioada post-aderare a României la Uniunea Europeană. Astfel, anii 2007 (cu o pondere a veniturilor de 32,5% din PIB), 2008 (32% în PIB), 2017 (29,4% în PIB) sau 2018 (31,1% în PIB) au fost anii cu cea mai mare creștere economică și, implicit, a consumului din istoria recentă a țării noastre. De aceea, pe fondul unei eficiențe a colectării care nu a cunoscut îmbunătățiri semnificative, pe fondul lipsei unor măsuri de politică fiscală și pe fondul unei încetiniri a economiei în anul 2019, considerăm că o creștere a veniturilor bugetare cu un punct procentual în PIB peste nivelul celor mai buni ani din istoria recentă a României este nefundamentată economic”, precizează Iohannis.

De asemenea, în opinia șefului statului, cheltuielile bugetare sunt subestimate.

”În timp ce veniturile sunt supraestimate, cheltuielile bugetare sunt subdimensionate, ceea ce are consecințe sub aspectul creării unor blocaje la nivelul unor ordonatori principali de credite. (…) Bugetul Serviciului Român de Informații a fost redus cu 18,04% cu consecința neacoperirii cheltuielilor cu salariile pentru ultimele 4 luni din an. Pentru Serviciul de Informații Externe, unde reducerea a fost de 9,58%, cheltuielile de personal nu vor fi acoperite pentru ultimele 2 luni din an, iar în cazul Serviciului de Protecție și Pază reducerea a fost de 21,29%, cheltuielile de personal fiind insuficiente pentru ultimele 3 luni. În cazul Serviciului Român de Informații, bugetul nu permite finanțarea în condiții de normalitate a cheltuielilor de personal, a celor cu bunuri și servicii, transferuri, asigurări și asistență socială, cheltuieli de investiții (active nefinanciare), diminuarea determinând un impact negativ asupra capabilităților operaționale ale instituției cu consecințe însemnate în planul realizării obiectivelor și responsabilităților trasate. La Serviciul de Informații Externe, se produce un impact negativ semnificativ în ceea ce privește cheltuielile operative, precum și imposibilitatea acoperirii integrale a cheltuielilor de funcționare ale instituției. De asemenea, la Serviciul de Protecție și Pază consecințele insuficientelor alocări se răsfrâng asupra îndeplinirii misiunilor operative aflate în responsabilitatea instituției, atât în plan intern, cât și a celor stabilite prin tratate internaționale asumate de țara noastră, vor genera dificultăți majore generând vulnerabilități, respectiv vor avea un impact negativ asupra eficacității măsurilor de securitate. În plus, insuficiența alocărilor bugetare poate conduce la un blocaj instituțional la nivelul resurselor umane, cu consecințe asupra măsurilor de securitate care se impun cu ocazia vizitei Suveranului Pontif, precum și pentru cele două scrutine din acest an. Nu în ultimul rând, consecințele vizează și imposibilitatea dotărilor cu tehnică specifică în vederea asigurării măsurilor de securitate necesare pentru perioada în care România exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene”, mai susține șeful statului.

Klaus Iohannis mai susține că deficitul bugetar pune în discuție respectarea unor obligații asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, arhitectura bugetelor unităților administrativ teritoriale afectează dezvoltarea comunităților locale și că din cauza distribuirii neuniforme a pachetului social descentralizat, numeroase autorități publice locale vor fi în imposibilitate de a susține cheltuielile sociale transferate de la bugetul de stat în bugetele locale.

Totodată, potrivit lui Klaus Iohannis, majorarea sumelor alocate pentru finanțarea partidelor politice apare ca fiind nejustificată în raport cu subfinanțarea altor domenii

”Alocările privind finanțarea partidelor politice reprezintă un aspect important al legii bugetului de stat pentru anul curent în contextul anului electoral 2019, dar și al următorului an electoral, 2020. Bugetul din acest an poate fi privit ca un referențial privind principiile care se doresc a fi urmate și pe viitor. (…) Majorarea finanțării partidelor politice este cu atât mai nejustificată, în condițiile numeroaselor probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, de la lipsa infrastructurii, până la lipsa prioritizării programelor de sănătate și acoperirii necesarului de medicamente pentru boli care reprezintă probleme reale de sănătate publică și pentru care există la acest moment studii epidemiologice care să justifice necesitatea efectuării unor investigații sau administrării unor tratamente. Din această perspectivă, considerăm că se impune o reanalizare a alocărilor bugetare în acest domeniu prin redistribuirea de sume în cadrul bugetului. Pe de altă parte, în domeniul educației, în lipsa unei evaluări a impactului bugetar al creșterilor salariale, considerăm că se impune o reanalizare a cheltuielilor pentru asigurarea acoperirii drepturilor salariale și de natură salarială din sistemul educațional și de cercetare. De asemenea, atragem atenția asupra alocărilor destinate Ministerului Educației Naționale privind cheltuielile cu bunuri și servicii, a căror valoare este cu 5% mai mică decât execuția anului 2018. Totodată, alocările privind Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare sunt cu 33% mai mici față de execuția anului trecut. Aceste alocări deficitare nu sunt în măsură să acopere nevoile unui sistem cronic subfinanțat. Având în vedere că multe dintre domeniile vitale ale economiei sunt în continuare subfinanțate, considerăm că se impune ca Parlamentul să reexamineze aspectele referitoare la alocările privind finanțarea partidelor politice, diminuarea acestora putând face obiectul unei decizii politice de prioritizare a altor cheltuieli, asumate de autoritatea legiuitoare. Această decizie este justificată de dificultățile bugetare cu care se confruntă numeroase sectoare de activitate, inclusiv cele din domeniul asistenței sociale (copii, persoane cu dizabilități) educației, cercetării, precum și sănătății”, conchide șeful statului.

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/03/iohannis-a-trimis-in-parlament-cererea-de-reexaminare-a-legii-bugetului-de-stat-pe-2019-53700.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/03/iohannis-a-trimis-in-parlament-cererea-de-reexaminare-a-legii-bugetului-de-stat-pe-2019-53700-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
...

Preluat de la romania ntv