CCR dezbate miercuri sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice care permite polițiștilor, printre altele, să folosească dispozitive cu electroșocuri. Șeful statului argumentează că proiectul a fost adoptat fără avizul CSAT.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 7 ianuarie, CCR în legătură cu Legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice care permite polițiștilor să folosească dispozitive cu electroșocuri. Șeful statului argumentează că proiectul a fost adoptat fără avizul CSAT.

Actul normativ sesizat la CCR de către președinte are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creșterea capacității de intervenție în acest domeniu. Legea instituie instrumentele legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și fizice a personalului angajat.

Șeful statului argumentează că modificările legislative oferă o serie de drepturi polițiștilor. De exemplu, o prevedere nou introdusă arată că polițistul are dreptul să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei în situația în care „acesta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”.

„Sintagma „motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigențelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie și claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție”, susține Iohannis.

În acest sens, șeful statului amintește de o decizie a CCR care arată că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”. În acest sens, Curtea a constatat că „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat” (Decizia nr. 447/2013).

De asemenea, o prevedere nou introdusă oferă dreptul polițistului de a conduce o persoană la sediul poliției atunci când „din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală”, iar potrivit art. 324 alin. (1) lit. d), un alt motiv care permite polițistului să conducă o persoană la sediul poliției este cazul în care „luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru acesta sau pentru ordinea publică”, potrivit sursei citate.

Președintele României apreciază că formularea este lipsită de claritate și precizie, iar o astfel de măsură reprezintă o restrângere a exercițiului libertății individuale, „fiind de natură să încalce exigențele stabilite de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale”.

Șeful statului face referire și la dispoziția nou introdusă în lege „polițistul are dreptul de a utiliza bastoane, tonfe, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene și/sau paralizante, câini de serviciu, scuturi de protecție, căști cu vizor, dispozitive cu electroșocuri, arme neletale cu bile de cauciuc sau alte arme neletale, precum și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața sau nu produc o vătămare corporală gravă, în scopul împiedicării sau neutralizării acțiunilor violente ale persoanei, atunci când: a) utilizarea forței fizice nu a fost sau nu este aptă să producă acest rezultat, sau b) aceasta intenționează să săvârșească sau săvârșește acțiuni violente cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor”.

Iohannis argumentează că, având în vedere efectele pe care astfel de mijloace le pot avea asupra integrității fizice a persoanelor vizate, „folosirea de către polițist a dispozitivelor cu electroșocuri reprezintă o măsură disproporționată în raport cu scopul său prin raportare la art. 53 din Constituție”.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice a fost adoptată fără solicitarea avizului CSAT, mai spune președintele României.

„Potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, CSAT „d) avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind: 1. securitatea națională; 2. organizarea generală a forțelor armate și a celorlalte instituții cu atribuții în domeniul securității naționale.

În primul rând, potrivit art. II pct. 1 din legea supusă controlului de constituționalitate, prin modificarea art. 26 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, printre atribuțiile principale ale acesteia sunt incluse măsuri de prevenire și combatere a terorismului.”, precizează Klaus Iohannis în sesizarea depusă la Curtea Constituțională.

„În aceste condiții, reglementarea ca atribuție principală a aplicării de „măsuri de prevenire și combatere a terorismului” de către o autoritate a administrației publice centrale, Poliția Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un „organ de stat cu atribuții în domeniul securității naționale”. Or, în aceste condiții, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea și funcționarea unei instituții cu atribuții în domeniul securității naționale, fără avizul CSAT, încalcă competența de avizare și rolul prevăzut de art. 119 din Constituție a acestei autorități constituționale”, completează șeful statului.

Klaus Iohannis mai argumentează că introducerea unei asemenea atribuții principale, fără corelarea acesteia cu atribuțiile celorlalte organe de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, a cărei realizare este organizată și coordonată de către CSAT lipsește norma de claritate și precizie, lucru care încalcă dispozițiile Constituției.

Proiectul privind întărirea autorității polițistului a fost votat, pe 12 decembrie 2018, în Camera Deputaților, for decizional.

Cele mai importante intervenții normative adoptate sunt:

– Polițistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat;

– Polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor, ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală; prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică;

– Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale;

– Verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează de îndată, fără a depăși 8 ore de la momentul inițierii deplasării;

– În situația în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioada necesară stabilirii identității, verificării situației de fapt și, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăși 12 ore de la momentul inițierii deplasării; textul legii în vigoare face referire la un termen de 24 de ore, în care nu intră și perioada necesară deplasării la sediul poliției;

De asemenea, proiectul prevede că polițistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuință sau în orice spațiu delimitat ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimțământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru a salva viața sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spațiu este o persoană aflată în pericol.

„Prin proiectul de lege se introduce prezumția săvârșirii unei acțiuni violente împotriva polițistului, dacă persoana care a fost avertizată prin mesajul Poliția, stai! – Nu te apropia!, continuă să se apropie de polițist. Acțiunea persoanei va da dreptul polițistului de a interveni, utilizând forța, proporțional și strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul și pentru a lua măsurile legale necesare”, mai spune sursa citată.

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/02/ccr-dezbate-sesizarea-pe-legea-care-permite-politistilor-sa-foloseasca-dispozitive-cu-electrosocuri-53540.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/02/ccr-dezbate-sesizarea-pe-legea-care-permite-politistilor-sa-foloseasca-dispozitive-cu-electrosocuri-53540-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
...

Preluat de la romania ntv