Cele mai vechi forme de viață de pe Terra capabile să se deplaseze datează de acum 2,1 miliarde de ani, potrivit unui studiu publicat luni, care descrie “cele mai vechi urme fosile” dotate cu mobilitate și relansează dezbaterea asupra datei apariției primelor organisme complexe pe Pământ, potrivit AFP.

“Mișcarea este un indicator al unei anumite ‘complexități biologice'”, a explicat pentru AFP Abderrazak El Albani, de la Universitatea din Poitiers, unul dintre autorii studiului publicat în revista Academiei americane de științe (PNAS).

Primele forme de viață apărute pe Terra, în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, erau unicelulare, organisme formate dintr-o singură celulă, așa cum sunt bacteriile.

Formele de viață complexe, cum ar fi plantele și mamiferele, au în compoziție celule denumite ”eucariote”, care au cromozomii localizați în nucleu. Comunitatea științifică a ajuns la un consens în ceea ce privește data apariției eucariotelor, cu 1,8 miliarde de ani în urmă.

“Am descoperit urme de mișcare pe verticală, oblic, pe orizontală. Cu toată considerația pe care o am pentru lumea bacteriilor, acestea sunt incapabile să se deplaseze în acest mod”, a precizat geologul. “Sigur este vorba despre eucariote!”.

Până în prezent, cele mai vechi urme de mobilitate, descoperite în Australia, SUA, Canada, Africa etc, datează de acum 570 de milioane de ani.

Abderrazak El Albani și echipa sa au făcut deja vâlvă în 2010 după ce au anunțat descoperirea, în același sit arheologic din Gabon, a unor fosile de organisme ”pluricelulare”, cu o vechime de 2,1 miliarde de ani, respectiv cu până la 1,5 miliarde de ani mai devreme decât ceea ce era științific atestat anterior.

Este vorba despre “un boom biologic” care s-a produs în contextul unei schimbări de mediu. Pe atunci, Terra ieșea din era glaciară. În procesul de topire, gheața a eliberat cantități importante de oxigen și de nutrienți, ceea ce a permis formelor de viață să treacă într-o nouă etapă de evoluție, a explicat geologul.

Descoperirea din 2010 a ajuns pe coperta revistei științifice britanice Nature, chiar dacă, potrivit experților, “semnele de întrebare ridicate erau mai numeroase decât răspunsurile oferite”.

Ulterior, El Albani, împreună cu echipa de cercetători pe care o coordonează, au continuat să caute dovezi în bazinul Franceville din Gabon, “un sit unic din punctul de vedere al conservării”, descoperind aceste “dovezi de mobilitate”.

“Este vorba despre structuri tubulare, cu diametrul relativ constant (mai mulți milimetri), mai mult sau mai puțin sinuoase, care traversează straturile sedimentare”, se precizează într-un comunicat al CNRS.

“Analiza geometriei și a compoziției chimice a acestora demonstrează că originea lor este biologică și că sunt contemporane cu depozitele de sedimente”, se mai precizează în comunicat.

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/02/descoperire-fabuloasa-facuta-de-cercetatori-53281.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/02/descoperire-fabuloasa-facuta-de-cercetatori-53281-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
...

Preluat de la romania ntv