Beneficiile aduse de administrarea zilnică a aspirinei pentru prevenirea AVC și crizei cardiace în cazul persoanelor care au o stare bună de sănătate sunt ”contrabalansate de o augmentare a riscului hemoragic”, iar medicii ar trebui să recomande acest medicament în funcție de alte riscuri ale pacienților, conform concluziilor unei meta-analize realizate în Marea Britanie, citate de AFP.

O mică doză zilnică de aspirină este, adesea, prescrisă de medicii din Statele Unite persoanele cu vârste de 50 și 60 de ani pentru prevenirea crizelor cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale (AVC), chiar și în cazul în care acestea nu au un risc ridicat. În Europa, cardiologii fac acest lucru numai după apariția unei probleme la nivelul inimii.

Aspirina fluidizează sângele și previne formarea cheagurilor în artere. Însă, un sânge prea fluid poate conduce la hemoragii. Prin urmare, apare dilema: în cazul căror tipuri de pacienți beneficiul reducerii riscului cardiovascular depășește riscul de hemoragie?

Pentru persoanele care au suferit un AVC sau un infarct, balanța înclină în mod evident în favoarea aspirinei, potrivit multor studii. Astfel de pacienți au un risc ridicat de a suferi un al doilea accident, iar aspirina ajută la prevenirea acestuia.

O nouă analiză, publicată marți în Journal of the American Medical Association (JAMA) oferă o imagine mai largă pentru pacienții care nu au avut încă probleme cardiovasculare.

Însă, nu tranșează cu adevărat controversa: pe de o parte, aspirina reduce riscul de criză cardiacă și AVC în cazul persoanelor fără antecedente; pe de altă parte, crește riscul de hemoragie gravă, în special la nivelul intestinelor, în proporții modeste și echivalente.

De asemenea, aspirina nu are niciun impact asupra mortalității.

”Pentru persoanele cu o stare bună de sănătate, beneficiile reduse ale aspirinei pentru prevenirea AVC și crizei cardiace sunt contrabalansate de o augmentare a riscului hemoragic”, conform unei declarații făcută de Jane Armitage de la Universitatea Oxford după publicarea studiului.

Concluzia: medicii ar trebui să recomande aspirina de la caz la caz, în funcție de alte riscuri ale pacienților, subliniază cardiologul Michael Gaziano într-un comentariu. De exemplu, stoparea fumatului sau scăderea nivelului de colesterol reprezintă alte modalități prin care se poate încerca reducerea riscului cardiovascular.

Acest nou studiu este o meta-analiză – cei doi autori de la King’s College din Londra au preluat cele mai bune treisprezece studii clinice pe această temă efectuate în perioada 1988 – 2018 și au tras concluzii bazate rezultatele acestora. Această metodă permite eliminarea incertitudinilor asociate fiecărui studiu în parte prin identificarea într-un mod mult mai sigur a unui efect general, bazat pe efectele asupra celor 164.000 de persoane care au participat la aceste cercetări clinice.

Surpriza constă în faptul că oamenii de știință nu au găsit nicio legătură între aspirină și reducerea numărului de cancere.

Din ce în ce mai multe studii au demonstrat că aspirina reduce riscul dezvoltării anumitor forme de cancer, în special a celui colorectal. Într-o asemenea măsură încât Grupul de Acțiune pentru Servicii Profilactice al Statelor Unite, o organizație care emite recomandări privind sănătatea publică, pledează din 2016 pentru administrarea cotidiană a aspirinei de către persoanele cu vârste între 50 și 69 de ani pentru, printre altele, reducerea incidenței acestui tip de cancer.

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/01/beneficiile-aspirinei-administrate-zilnic-neutralizate-de-riscul-de-hemoragie-52906.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2019/01/beneficiile-aspirinei-administrate-zilnic-neutralizate-de-riscul-de-hemoragie-52906-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
...

Preluat de la romania ntv