Comisia Europeană

<!–

–>

“Ţintele bugetare revizuite par la prima vedere să indice o abatere semnificativă de la traseul bugetar recomandat”, au arătat vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis, şi comisarul european pentru Economie, Pierre Moscovici, într-o scrisoare adresată ministrului italian al Economiei, Giovanni Tria.

Cei doi oficiali europeni au apreciat că este vorba de “o sursă de îngrijorare serioasă” şi despre o deviere de la linia anunţată anterior, de convergenţă către un echilibru bugetar în termeni structurali.

Cu câteva ore înainte, guvernul de la Roma îşi făcuse cunoscute intenţiile privind îndatorarea şi deficitul pe următorii trei ani. Deficitul ar urma să crească de la 1,8% din produsul intern brut în 2018 la 2,4% în 2019, apoi să scadă la 2,1% în 2020 şi să revină la 1,8% în 2021.

Într-un document postat pe site-ul de internet al ministerului Economiei, guvernul Italiei a justificat obiectivele prin necesitatea unei “schimbări profunde a politicii economice şi bugetare”, în vederea relansării economiei. Planul include calcule pentru deficitul structural rezultat ca urmare a factorilor ciclici şi a măsurilor care vor fi luate în mod excepţional. Acesta va rămâne de 1,7% până în 2021, inclusiv.

Potrivit guvernului Italiei, îndatorarea suplimentară ar urma să ducă la creşteri ale PIB de 1,5% în 2019, 1,6% în 2020 şi 1,4% în 2021 – valori considerate optimiste de alte instituţii, remarcă DPA. În aceeași viziune, creşterea economică mai mare ar urma să reducă datoria publică de la 130,9% din PIB anul acesta – unul din cele mai ridicate niveluri din lume – la 126,7% în 2021.

Calculele bugetare se bazează pe premisa unui surplus primar (fără dobânzile pentru datorii) în scădere de la 1,8% anul acesta la 1,3% anul viitor.

În iulie, la Roma, statele membre UE – inclusiv Italia – au convenit asupra unui obiectiv de ameliorare structurală cu 0,6% din PIB, au reamintit reprezentanţii Bruxelles-ului în scrisoarea citată.

Comisia Europeană va trebui să se pronunţe oficial până la sfârşitul lui noiembrie în privința previziunilor bugetare ale Italiei şi asupra unor planuri economice mai detaliate care trebuie depuse până pe 15 octombrie.

Luni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Italia – a treia economie ca mărime din zona euro – riscă să declanşeze o criză a datoriilor asemănătoare cu cea din Grecia şi că nu este îndreptăţită la un tratament special pentru indisciplina fiscală.

O confruntare cu Italia prezintă însă dificultăţi politice pentru UE, apreciază DPA. Popularitatea formaţiunilor guvernamentale Mişcarea Cinci Stele şi Liga ar putea creşte, în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai 2019.

Ministrul Tria, un tehnocrat care a încercat fără prea mult succes să modereze planurile de cheltuieli guvernamentale pentru pensii, asigurări sociale şi bonificaţii fiscale, şi-a exprimat joi speranţa că se va putea păstra “un dialog deschis şi constructiv” cu Comisia Europeană.

<!–

 

–>

ŞTIRILE ZILEI

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/10/capital_transparent-90.pnghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/10/capital_transparent-90-300x164.pngrootstireaActualitate/Esential
...