Afectata in mod deosebit de criza economica din 2009 si de depresiunea subsecventa care au dus la o prabusire a vanzarilor de autovehicule (-77% in 2013, raportat la anul de varf al pietei auto – 2007) si o scadere considerabila pe palierul aftersales care au presupus, printre numeroasele dificultati infruntate, si o “depopulare” masiva a retelelor de distributie auto, industria auto se confrunta acum cu o criza similara dar din cauze diametral opuse: cresterea productiei de vehicule si de componente, cresterea exporturilor dar si a vanzarilor pe piata locala ceea ce presupune cresterea numarului de angajati in sectoarele productiei de componente si asamblare de autovehicule, intarirea sau chiar constituirea echipelor de vanzari si aftersales la concesionarii existenti respectiv care se infiinteaza.

Pentru a veni in intampinarea numerosilor operatori din sectorul auto care atrag atentia asupra potentialelor efecte economice negative ale acestui fenomen, chiar ingrijoratoare daca ne referim la activitatea de productie de piese si asamblare de vehicule, APIA a reunit in jurul mesei o serie de reprezentanti ai industriei auto, ai aparatului guvernamental (Cabinet Prim Ministru si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti), reprezentanti ai misiunilor diplomatice straine in Romania (Austria, Belarus si Palestina) precum si specialisti din domenii conexe sectorului auto. Lectorii acestei conferinte au fost urmatorii:

  • Stelian Fedorca – Consilier de Stat, Cabinet Prim Ministru al Guvernului Romaniei: Formarea Profesională in sistem dual, concept, legislatie, date statistice
  • Cornel Bertea Hanganu – consilier, Cabinet Prim Ministru al Guvernului Romaniei si Coordonator Scoala Profesionala Metropolitana in Sistem Dual, Primaria Municipiului Bucuresti: Scoala Profesionala Metropolitana in Sistem Dual din Bucuresti, concept unic in Europa
  • Sergiu Moga – Inspector Scolar General Adjunct , ISMB Bucuresti: Aspecte organizatorice si institutionale privind scoalarizarea in sistem dual
  • Cosmin Udrea – Aftersales Director MAN România: Centrele proprii de şcolarizare – mod de securizare a personalului productiv
  • Ramona – Daniela ŢIŢEIU – Scoala Profesionala Germana Kronstadt: Școala profesională și agenții economici – parteneriat viabil pentru forța de muncă
  • Aurelian Dumitru – Senior HR Manager Romania, EMEA Region South, Adient Automotive Romania SRL: Generatii – forta de munca in sectorul auto

Pentru inceput, Stelian Fedorca, consilier de stat si Cornel-Bertea Hanganu, consilier guvernamental au facut o trecere in revista a situatiei in care se regaseste invatamantul profesional in sistem dual, o formula educationala de inspiratie germana care a generat rezultate spectaculoase in tarile dezvoltate din vestul Europei si in celelalte state in care s-a mai implementat recent. Acest sistem de invatamant este crucial pentru economia Romaniei, asa cum reiese din exemplul Star Transmission, subsidiara germana a concernului Mercedes care a ales sa infiinteze uzina de asamblare a cutiilor de viteze cu 9 trepte in Romania pentru 1 singur avantaj concurential fata de celelalte optiuni luate in considerare – forta de munca bine calificata in sistem dual care nu doar ca a intrat in productie imediat dupa inaugurare cu eficienta scontata dar a si contribuit la instalarea liniei de asamblare.

Din pacate, implementarea acestui sistem de invatamant se confrunta, in continuare, cu numeroase dificultati si obstacole, unele dintre ele avand de-a face cu operatorii economici, altele cu potentialii cursanti si parintii lor iar altele cu birocratia si blocajele institutionale:

  • Disfunctionalitatile sistemului de invatamant “traditional”, victima a numeroaselor modificari legislative, preponderent neinspirate;
  • Lipsa unui cadru legislativ clar si eficient pentru organizarea invatamantului profesional dual;
  • Incoerenta legislativa privind eventualele facilitati fiscale legate de implicarea operatorilor economici in operarea unui parteneriat public – privat pentru invatamantul prefesional dual;
  • Gresita utilizare / aplicare a conceptului de autonomie in invatamantul gimnazial si liceal care in anumite cazuri au condus chiar la blocarea, intr-o anumita masura, a initiativelor in domeniul invatamantului dual de catre unele autoritati locale ori sindicate din invatamant
  • Necunoasterea de catre operatorii economici a mecanismului concret de colaborare cu o astfel de institutie de invatamant profesional;
  • Actiunea necoordonata a operatorilor economici in abordarea institutiilor de invatamant si a parintilor adolescentilor;
  • Existenta unei imagini negative insuficient combatute privind conditiile de pregatire si meseriile ce vor fi practicate ulterior (conditii grele de munca, riscuri majore de accidentare, etc.)
  • Existenta de partea adolescentilor si parintilor lor a prejudecatilor legate de asa zisa compromitere a viitorului dupa inscrierea in invatamantul profesional prin blocarea traseului educational;
  • Existenta de partea operatorilor economici a prejudecatilor legate de costuri exagerate / nerecuperabile in cazul care ar dori sa se implice in invatamantul dual.

Astfel, in ciuda numeroaselor dificultati cu care s-au confruntat artizanii acestui sistem in demersurile lor de a-l introduce in Romania incepand cu anul 2012, rezultatele sunt unele mai mult decat optimiste, asa cum a fost mentionat de Ramona Daniela Titeiu din partea “Scolii Profesionale Germane Kronstadt”, singura din tara cu personalitate juridica:

  • Rezultatele inregistrate au fost pozitive, in sensul in care s-a recurs la cresteri considerabile de efectiv, dat fiind ca in primii ani a existat un interes deosebit din partea potentialilor cursanti: sapte candidati pe un loc si asteptarea unui nou val de inscrieri in anul urmator in loc de a urma cursurile unei scoli profesionale traditionale sau a unui liceu. Chiar si acum cand capacitatea de scolarizare este mult imbunatatita, iar concurenta nu mai este la acest nivel, conducerea institutiei recurge la o selectie riguroasa la inscrierea cursantilor astfel incat:
  • Rata de angajare dupa absolvire – peste 90 %, de cele mai multe ori in apropierea pragului maxim iar
  • Rata de retentie dupa angajare se mentine, de asemenea, in apropierea pragului maxim, rarele exceptii avand legatura mai degraba cu statutul familial decat cu gradul de pregatire al angajatului sau cu gradul de satisfactie al angajatorului.

Tag-uri:
apia, conferinta apia, Necesarul de forta de munca in industria auto, industria auto, siab, siab 2018, salonul international auto bucuresti 2018


http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/03/button-share-1700.pnghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/03/button-share-1700-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialSocial
Afectata in mod deosebit de criza economica din 2009 si de depresiunea subsecventa care au dus la o prabusire a vanzarilor de autovehicule (-77% in 2013, raportat la anul de varf al pietei auto - 2007) si o scadere considerabila pe palierul aftersales care au presupus, printre numeroasele dificultati...

Preluat de la EVZ