Dispariția lui Neagu Djuvara și po veștile despre viața sa plină de aventuri m-au făcut să îi caut numele în secțiunea de arhivă a documentelor declasificate ale Agenției Centrale de Informații. Numele „Djuvara” apare de 4 ori, în 4 documente distincte, dar, ca și în cazul politicienilor români care l-au confundat pe aventurierul Neagu cu filosoful Mircea, și în opisul de telegrame, una dintre ele are mențiuni despre Mircea Djuvara.

Celelalte 3 sunt informații culese de agenți despre exilul românesc, în perioada imediat următoare Războiului Mondial, după ce abdicase Regele Mihai și luase și el calea Occidentului.

Fiind vorba de o personalitate care abia s-a stins, nu voi intra în eterna ceartă românească despre meritele sau minusurile unui dispărut cât vestea morții sale e încă proaspătăt și nici nu voi apela la cea mai folosită frază românească: „despre morți numai de bine, dar trebuie să vă spun că…”

Nu, acest material conține doar menționarea a trei adnotări dintr-o arhivă, fără a judeca pe nimeni și nici cu pretenția de a răsturna sau solidifica percepții. Simplul fapt că el reprezenta un subiect de interes pentru aliați acum 70 de ani este o trăsătură unică a acestui personaj!

Spionată, când încă nu exista era spionată

Prima notă este din 30 septembrie 1949 și este trimisă în centrală de rezidența din Karlsruhe, Germania Federală, pe atunci.

Ea conține informațiile „stoarse”( „debriefing” se cheamă operațiunea, în termenii muncii de informații) de la o sursă care era familiarizată cu mișcările exilului românesc și cu încercările acestuia de a se organiza. Disputa era, la acea dată, între două organizații, Comitetul de Asistență a Refugiaților Români, într-o altă notă o vom găsi sub acronimul „CAROM”, și Liga Românilor Liberi.

Ultima era grupată în jurul fostului premier român de după actul de la 23 August 1944, generalul Nicolae Rădescu. Interesant este că nota urmărea implicarea contra-informațiilor franceze în operațiune și fondurile despre care sursa agenților credea că provin de la Ligă. Încă un amănunt, Liga nici nu era înființată în 1949, ea urmând să apară oficial la 27 noiembrie 1950, dar urma lăsată în arhiva de spionaj e clară, Liga ființa deja cu un an înainte.

Disputa dintre organizațiile românilor din exil de după 1947 au făcut obiectul mai multor mărturisiri ale lui Neagu Djuvara, martor al acelor evenimente. În opinia sa, disputele s-au încheiat în 1953, după moartea lui Rădescu, Regele Mihai fiind cel care a pus relativă ordine în Comitetul Național Român, organizația care avea să le adune pe toate celelalte. Oricum, ele și-au pierdut „vioiciunea”, după ce, în 1956, au înțeles, privind soarta Ungariei, că Occidentul nu se va implica în salvarea țărilor aflate sub comunism.

Un salariu bun

Tag-uri:
Neagu Djuvara, arhivele CIA, cablograme, serviciul secret american, inmormantare, Cimitirul Bellu

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/01/button-share-1612.pnghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2018/01/button-share-1612-300x37.pngrootstireaActualitate/EsentialEVZ Special
Dispariția lui Neagu Djuvara și po veștile despre viața sa plină de aventuri m-au făcut să îi caut numele în secțiunea de arhivă a documentelor declasificate ale Agenției Centrale de Informații. Numele „Djuvara” apare de 4 ori, în 4 documente distincte, dar, ca și în cazul politicienilor români care...

Preluat de la EVZ