“1998/1/2017 – Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Curtea de Apel București – Secţia I penală în dosarul nr.219/98/2017 şi de Tribunalul Braşov – Secţia penală în dosarul nr.4313/197/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept:„în interpretarea art. 4 din Codul Penal, dacă intră sub incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr.405 din 15.06.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.517/08.07.2016 (prin care s-a constatat că dispoziţiile art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.1 din Codul Penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”), fiind dezincriminată fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte prin încălcarea unui act normativ care nu are putere de lege, în situaţia în care acest lucru este constatat printr-o hotărâre penală definitivă”, respectiv :„dacă, în conţinutul sintagmei lege de dezincriminare sunt avute în vedere şi situațiile în care legiuitorul nu a intervenit în cazul declarării neconstituţionale a dispoziţiilor unei prescripții normative, cum este cazul în speţă al art.246 din Codul penal din 1969, respectiv art. 297 din Codul penal cu referire la art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,cu modificările şi completările ulterioare.”, se arată în minuta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


Totul a pornit de la sentinţa Curţii Constituţionale (CCR) dată în iunie 2016, potrivit căreia doar încălcarea legii sau a ordonanţelor de urgenţă poate fi pedepsită ca infracţiune de abuz în serviciu. Chiar dacă hotărârile CCR au putere numai pentru viitor, în practică însă apar situaţii neobişnuite. Efectele acestei decizii, privind  infracţiunea de abuz în serviciu, privesc şi alte procese, cum ar fi contestaţii la executare sau legea penală mai favorabiă.



Iar cazul fostei contabile-şefe a Peco Arad, Ioana Fărcăşanu, condamnată definitiv la 5 ani de închisoare, poate stabili clar care sunt efectele dezincriminării parţiale a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Concret, Ioana Fărcăşanu a fost condamnată definitiv în 2012 pentru abuz în serviciu în dosarul milionarului Gheorghe Medinţu, un caz care a făcut vâlvă în anul 2003. Femeia s-a sustras executării pedepsei şi a fost dată în urmărire internaţională. În aprilie 2017, avocaţii acestea au deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie la executare, şi cer să se constate că faptele pentru care Fărcăşanu a fost condamnată definitiv, în 2012, s-au dezincriminat în vara anului 2016.


Loading…

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
'1998/1/2017 - Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Curtea de Apel București – Secţia I penală în dosarul nr.219/98/2017 şi de Tribunalul Braşov – Secţia penală în dosarul nr.4313/197/2017, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept:„în interpretarea art. 4...

Preluat de la EVZ