Asociația 21 Decembrie 1989 cere Ministerului Justitiei să inițieze și constituirea în cadrul Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității – DICCIU, ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Procurorul General printr-un procuror-șef de direcție, așa cum funcționeaza DNA și DIICOT.

Asociația 21 Decembrie anunță, printr-un comunicat de presă, că asteapta un raspuns al Guvernului României și al ministrului Justiției, Tudorel Toader, în această problemă.

Asociația 21 Decembrie 1989 a făcut această cerere după ce  a luat act de intenția Ministrului Justiției de a constitui în cadrul Ministerului Public a unei Direcții pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați.

Asociația 21 Decembrie 1989 consideră că aceasta “ar putea fi entitatea judiciară care să ancheteze și infracțiunile comise de procurori, judecători și agenții guvernamentali ai României (inclusiv la CEDO), grupări organizate care au favorizat criminalii din perioada infracționala Decembrie 1989 – Iunie 1990, blocând soluționarea dosarelor și trimiterea în judecata timp de 27 de ani.

ARGUMENTELE Asociației 21 Decembrie 1989 PENTRU RECONSTRUCȚIA STATULUI DE DREPT ÎN ROMÂNIA

 I. Asociatia “21 Decembrie 1989” a incredintat Ministrului Justitiei un proiect de Ordonanta de Urgenta pentru constituirea in cadrul  Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității  – DICCIU, ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Procurorul General printr-un procuror-sef de directie, asa cum functioneaza DNA

> SI DIICOT. [ANEXE: proiectul OUG, hotarari CEDO, documentar]. În

> înțelesul acestei ordonanțe de urgență, ,,crimele comunismului” sunt

> acele fapte prevăzute de legea penală, săvârșite în scopul aplicării

> de represalii, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale ale

> omului, ai căror autori sau (ceilalți) participanți la săvârșirea

> acestora erau învestiți cu exercițiul autorității de stat sau de

> partid în perioada regimului comunist, fapte comise impotriva

> cetatenilor romani sau a oricaror alte persoane. Lor li se adauga

> dosarele privind revolutia si mineriada, in care se inregistreaza cea

> mai lunga si grava tergiversare a unui dosar penal din istoria recenta

> a Curtii Europene a Drepturilor Omului si din sistemul judiciar din

> Romania, tergiversare datorata exclusiv agentilor Statului Roman,

> incepand cu dosarul nr. 97/P/1990.

>

>    II.Infiintarea unei asemenea Directii pentru investigarea tuturor

> crimelor agentilor regimului comunist, indiferent cand au fost

> produse, este imperios necesara si oportuna pentru ca Statul Roman sa

> dea, in sfarsit, curs unor obligatii decurgand inclusiv din art. 46

> din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de a respecta in mod

> efectiv si a pune in opera  hotararile Curtii EDO privind asigurarea

> dreptului la un proces echitabil inlauntrul unui termen echitabil si a

> unei anchete efective si independente inclusiv cu privire la pozitia

> anchetatorului in sensul in care s-a exprimat Curtea de la Strasbourg,

> iar recent Inalta Curte de Casatie si Justitie prin completul condus

> de Jud. COZMA Rodica, in hotararea de confirmare a Ordonantei de

> redeschidere a dosarului Revolutiei, emise de Procurorul General

> interimar Bogdan Licu.

>

>    [A se vedea NOTA 3 – extras din Hotararea CEDO din 2011 – paragrafele

> 133 si 134.]

>

>    III.Intrucat procurorii militari care instrumenteaza aceste dosare

> apartinand in cea ce priveste cariera militara, Ministerului Apararii

> Nationale care este in acelasi timp parte responsabile civilmente in

> proces, ca organizatoare de represiune, nu pot indeplini aceste

> criterii de independenta a anchetatorului, asa cum si hotararile

> Curtii Europene a Drepturile omului si o decizie a Curtii

> Constitutionale nr.610/2007, au aratat, concluzia fireasca a oricarui

> observator inependent si onest este ca unica modalitate de deblocare a

> situatiei de nelucrare, tergiversare sau tratare injusta, de

> respectare a dreptului la un proces echitabil, ramane infiintarea unei

> astfel de Directii, care sa poata indeplini criteriile invocate,

> eliberand ancheta de sub controlul procurorilor militari.

>

>    Asociatia “21 Decembrie 1989” se asteapta ca dosarele recent

> redeschise privind revolutia si mineriada, ca si cele privind crimele

> anterioare ale comunismului sa fie instrumentate in mod just, de

> echipe de cercetare a caror independenta fata de ministerele de forta

> represiva sa nu poate fi pusa la indoiala, a caror integritate si

> profesionalism sa nu poata fi contestate de urmasii victimelor si in

> acest sens solicita infiintarea si organizarea de urgenta a Directiei

> de investigare a crimelor comunismului, asa cum am descris-o mai sus

> si in proiectul anterior prezentant de Ordonanta de urgenta pentru

> infiintarea si organizarea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta

> Curte de Casatiei si Justitie a Directie de Investigare a Crimelor

> Comunismului si infractiunilor contra umanitatii.

>    [A se vedea NOTA 1 -Nerespectarea hotararii Curtii Constitutionale

> nr.610/2007 si a hotararii CEDO Maszni c Romania la adoptarea Noului

> Cod de Procedura Penala].

>

>    IV. Asociatia “21 Decembrie 1989” a solicitat in precedent

> Procurorului General al Romaniei si redeschiderea dosarelor

> comunismului, fiind vorba de crime imprescriptibile asa cum Parchetul

> de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie a instrumentat recent

> si cum Curtea de Apel Bucuresti a stabilit in cazurile Visinescu si

> Ficior, iar Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei a

> confirmat, insusindu-si consideratiile si jurisprudenta Curtii

> Europene a Drepturilor Omului deschisa de cauzele Asociatia 21

> Decembrie 1989, Maries, Vlase s.a. c. Romania, privind dosarele

> Revolutiei din Decembrie 1989, si Asociatia  21 Decembrie  Maries (II)

> Mocanu si Stoica c. Romania, privind Mineriada din 13-15 iunie 1990.

>

>    V. Am reamintit ca pe rolul diferitelor Parchete din tara au existat

> diverse plangeri ale membrilor asociatiilor si federatiilor fostilor

> detinuti politic anticomunisti sau ale AFDPR, sau ale altor disidenti

> si luptatori anticomunisti cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile

> Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (si mult altii, sa ne ierte cei

> pe care nu i-am mentionat) cercetari care au fost complet

> neinstrumentate sau inchise sub pretextul prescriptiei de catre

> procurori cu trecut comunist si la comanda securitatii, si insistam ca

> acestea toate sa fie inventariate, sa fie facuta publica o informare

> asupra situatiei fiecaruia si sa fie redeschise si extinse

> cercetarile, unele sa fie conexate si instrumentate adecvat. Am

> subliniat cu prilejul intalnirilor anterioare, ca nu trebuie uitat ca

> victime ale comunismului criminal au fost si cei de la coletivizarea

> fortata, si cei care au murit pentru libertate sub represiunea din

> Decembrie ‘ 89 si 13-15 Iunie ’90, tratamentele neomenoase,

> represiunea, crimele fiind faptuite de agenti care au apartinut

> regimului comunist!

>

>    VI. Am subliniat ca Asociatia “21 Decembrie 1989” asteapta ca toate

> declaratiile si Acordurile internationale sa fie urmate de fapte

> concrete si de consecinte in plan judiciar, respectandu-se hotararile

> Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru astfel de fapte grave

> privind istoria noastra recenta si ca delimitare de crimele

> trecutului. In repetate randuri, Asociatia 21 Decembrie 1989 a

> reclamat ca degringolada in care se afla multe din institutiile

> Statului Roman astazi, a fost cauzata de fostii agenti ai regimului

> comunist, ramasi nepedepsiti si neinlaturati din institutiile publice

> sau din serviciile secrete militarizate si, bineinteles de coruptia,

> indolenta si complicitatea sistemului judiciar, incepand cu Parchetul

> militar si celelalte parchete si fara a uita instante militare ori

> civile;

>

>    VII. Asociatia 21 Decembrie 1989 l-a informat recent pe Procurorul

> General al Romaniei, dl Augustin Lazar, ca la solicitarea anteriora de

> interes public intemeiata si pe dispozitiile Legii nr. 544/2001,

> solicitare privind dosarele comunismului, Asociatia “21 Decembrie

> 1989” a primit un raspuns in numele Procurorului General  semnat de

> seful sectiei parchetelor militare, dl. general Cosneanu Gheorghe,

> care a stat cativa ani angajat intern (director) in Ministerului

> Apararii Nationale (ca angajat intern al MApN, incepand cu

> ministeriatul Gabriel Oprea) parte responsabila civilmente si

> organizatoare de represiune (colectivizari, decembrie 1989, iunie

> 1990) si care raspuns este complet inadecvat pentru o institutie a

> statului de drept si o dezonoare pentru Ministerul Public, intrucat se

> pretinde ca Asociatia 21 Decembrie 1989 nu ar avea nici o calitate

> procesuala in dosarul Revolutiei si Mineriaei, desi Curtea Europeana a

> Drepturilor Omului a pronuntat hotarari de condamnare a sistemului

> Judiciar, la demersurile judiciare ale Asociatiei 21 Decembrie 1989,

> iar la Inalta Curte de Casatiei si Justitie a Romaniei prezenta

> Decizie de confirmare a ordonantei procurorului general interimar de

> redeschidere a dosarului Revolutiei, Asociatiei i s-a recunoscut nu

> doar calitatea de parte in dosar ci si rolul activ.

>

>    VIII. Prin decizia CEDO din 2011 in cauza Asociatia 21 Decembrie

> 1989, Maries (I) si Vlase c. Romania, s-a constatat nu doar încălcarea

> dreptului la viaţă în cazul tinarului Nicusor Vlase (a carui asasinare

> la Brasov in decembrie 1989 nu a fost investigata nicodata adecvat) ci

> şi încălcarea dreptului la viaţă privată, protejat prin art.8 din

> Convenţie, în cazul lui Teodor Mărieş, care, ca urmare a implicarii

> sale in demersuri inclusiv judiciare pentru aflare adevarului si

> stabilirea vinovatiilor, a fost supus unei supravegheri secrete de

> către structura Ministerului de Interne (UM 0215, UM 0962, DIPI,

> actualmente DGIPI) şi de ofiteri ai Serviciulii Roman de Informatii,

> după 1990, în baza unei legi a siguranţei naţionale, din 1991, produsă

> de Virgil Măgureanu, alt pus sub acuzare în aceste dosare, ale cărei

> dispoziţii încalcă atât Constituţia cât şi Convenţia EDO.

>

>    [A se vedea si NOTA 2 [privind cauze ale rezistenta la reforma din

> zona serviciilor secrete]

>

>    IX. Asociatia 21 Decembrie 1989 a prezentat conducerii Ministerului

> Public si exemplul de buna practica al Curtii de la Strasbourg, care a

> dispensat-o imediat de dosarele aflate in prezent pe rolul CEDO (

> cauze privind de asemenea, dosarele revolutiei si mineriadei) pe

> judecatoarea din partea Romaniei, d-na Iulia Motoc, care a facut

> declaratie de abtinere intrucat sotul dumisale a preluat la sfarsitul

> anului 2015 portofoliul Apararii – Ministerul Apararii Nationale

> implicat in dosar [a se vedea scrisoarea din ianuarie 2016 a Grefei

> Curtii EDO]. Anterior, este cunoscut ca Asociatia 21 Decembrie 1989 si

> Tedor Maries l-a recuzat pe judecatorul din partea Romaniei la CEDO,

> dl. Corneliu Barsan, intrucat are calitatea de martor in dosarul

> mineriadei, in 1990 fiind decanul Facultatii de Drept al Universitatii

> din Bucuresti, calitate in care a tinut o sedinta cu minerii in chiar

> sediul devastat si ocupat al Ligii Studentilor din Universitate.

>

>    X. Si, nu in ultimul rand, Asociatia 21 Decembrie 1989 subliniaza ca

> reteaua de coruptie si crima organziata care a capturat statul roman a

> fost creata tocmai de acesti actori nepedepsiti pentru implicarea in

> actiunile criminale din perioada Decembrie 1989 – Iunie 1990 sau la

> mineriadele din 1991 si 1999, pentru tergiversarea solutionarii juste

> si distrugerea sau tainuirea probelor, asasinarea martorilor, arderea

> cadavrelor, ori prin secretizare documentelor si ordinelor militare de

> represiune (cazul Ministerului Apararii -jurnale de lupta, Serviciului

> de Telecomunicatii Speciale, convorbirile si ordinele transmise

> telefonic sau prin radio, Ministerul Transporturilor (pentru trasnport

> terestru si aerian) Serviciului Roman de Informatii – dosarele

> Dambovita 1,2). Totodata, Statul Roman ar trebui sa exercite actiunea

> in regres impotriva celor vinovati de tergiversare, inclusiv pentru

> recuperarea sumelor platite de Stat victimelor ca dezdaunare pentru

> tergiversarea dosarului 97/P/1990 (nu pentru prejudiciul suferit in

> 1989-1990)

>

>

>                                  *      

>    NOTA 1 – [Infrangerea de catre NCPP a hotararii Curtii

> Constitutionale nr.610/2007 si a hotararii CEDO Maszni c Romania].

>

>

>    1.In anul 2007, pentru ca separarea cercetarii penale a civilior de

> militari, a fost vazuta ca o modalitate de tergiversare a cauzei, cei

> care au dirijat operatiunea politico-judiciara au promovat decizia

> nr.610/2007 a Curtii Constitutionale [motivata si prin punerea in

> aplicare a deciziei CEDO Maszni c. Romania care a dispus ca persoanele

> civile sa nu mai fie anchetate de militari]. Cu toate acestea, in anul

> 2014, prin aceeasi influenta subterana venita din zona

> politico-militara implicata, si cu participarea in Comisia pentru

> redactarea Codurilor a sefului sectiei parchetelor militare, generalul

> Vasilache Ion (fara ca vreun merit profesional sau de cercetare sa-l

> recomande) in Codul de Procedura Penala al ROmaniei s-a reintrodus

> competenta generalizata a instrumentarii oricarei cauze in care sunt

> implicati militari, indiferent daca sunt sau nu civili, toate dosarele

> de acest gen (revolutie, mineriade, comunism) fiind preluate de

> Parchetele Militare – chiar daca era contrar deciziei Curtii

> Constitutionale nr.610/2007  si hotararii CEDO.

>

>    2.Asociatia 21 Decembrie 1989 a cerut Avocatului Poporului sa ridice

> o exceptie de neconstitutionalitate avand in vedere ca prevederile

> Noului Cod de PRocedura Penala contravin Deciziei 610/2007 si

> Hotararii CEDO din cauza Maszni c. Romania

> http://jurisprudentacedo.com/Maszni-contra-Romaniei-Suspendare-permis-de-conducere.-Autorizatie-provizorie-de-conducere-falsa.html.

>    In cele din urma, dupa insistente prelungite ale Asociatiei, Avocatul

> Poporului a sesizat Curtea Constitutionala insa aceasta instanta de

> contencios constitutional (care nu este varful puterii judiciare –

> potrivit art.126 acest rol apartine Inaltei Curti de Casatiei si

> Justitie) nu a considerat neconstitutionala trecerea tuturor dosarelor

> in care sunt implicati militari, din nou in competenta Parchetelor

> Militare, contrazicandu-si propria jurisprudenta.

>

>

NOTA 2 [privind cauze ale rezistenta la reforma din zona serviciilor secrete]

>

> 1.Acest domeniu al siguranţei naţionale este încă precar reglementat

> şi permite abuzuri, legislaţia este nesistematizată. Ca dam un

> exemplu, acum câţiva ani, întrebat despre baza legală de funcţionare a

> serviciului de informaţii al MI, am constatat că activitatea de

> informaţii era bazată pe un act normativ “abrogat, cu excepţia a doua

> articole”. Mai mult, avem la baza legislaţiei, Legea Siguranţei

> naţionale, nr. 51/1991, care este anterioară Constituţiei.

>

> 2.Despre această lege nr.51/1991, Curtea Europeană a Drepturilor

> Omului reamintea statului român în mai 2011, prin hotararea din cauza

> Asociaţia 21 Decembrie 1989, Mărieş, Vlase şi alţii c. România că încă

> din anul 2000, prin decizia Rotaru c. România aceasta trebuia

> abrogată, nu amendată. Era nevoie de o lege nouă, întemeiată esential

> pe principiile democratice, euroatlantice.  Asta nu s-a întâmplat însă

> nici în 2014.

>

> 3.Legiuitorul român, redactorul Codurilor intrate in vigoare in 2014,

> probabil sub presiunea neconstituţională a unor lucratori dintr-o zona

> retrograda a serviciilor secrete, a ignorat decizia CEDO, încercând un

> surogat prin includerea unor amendamente în legea de punere în

> aplicare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală – deşi

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Asociația 21 Decembrie 1989 cere Ministerului Justitiei să inițieze și constituirea în cadrul Ministerului Public a unei Direcţii pentru investigarea crimelor comunismului și a infracțiunilor contra umanității - DICCIU, ca entitate cu personalitate juridică, în structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Procurorul...

Preluat de la EVZ