Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a dat publicităţii, ieri, proiectul care poate schimba din temelii sistemul judiciar. Acesta a adus în discuţie problemele şi propunerile pentru legea organizării judiciare, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi legea privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerile au fost deopotrivă aplaudate şi criticate. Dacă preşedintele Klaus Iohannis este de părere că modifi cările sunt un atac asupra statului de drept, independenţei şi bunei funcţionari a Justiţiei, specialiştii în drept contactaţi de EVZ explică de ce este nevoie de acestă reformă.

Unul dintre cele mai importante puncte nevralgice din sistemul judiciar este cel legar de răspunderea magistraţilor. O propunere de modificare a legilor Justiţiei se referă la termenul de prescripţie pe care statul îl avea la dispoziţie pentru a se îndrepta cu acţiune judecătorească împotriva unui magistrat care a greşit, termen care era de un an.

În prezent, „răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă”. Însă, după ce persoana care a reclamat reaua-credinţă a unui magistrat şi-a recuperat prejudiciul, statul avea doar un an la dispoziţie să se îndrepte, la rândul său, împotriva magistratului în cauză, fie el judecător sau procuror.

În varianta propusă de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, termenul de prescripţie a dreptului la acţiune este cel de drept comun, iar asta înseamnă că în funcţie de gravitatea faptei respectivului magistrat termenul poate fi mai lung sau mai scurt. Avocatul Ion Panaitescu, fost magistrat militar, a explicat în mod plastic această problemă a răspunderii magistraţilor. „În această privinţă statul e un romantic. Statul este un nenorocit numai când trebuie să îi ia unei vădane ultimul leu, nu când vine vorba de magistraţi. (…) Corpul magistraţilor trebuie să simtă frica şi ruşinea”.

Diferența între judecători și procurori

O altă propunere de modificare a legilor Justiţiei se referă la procedura de numire în funcţiile de conducere la Instanţa supremă în cazul judecătorilor şi la DNA, DIICOT şi Parchetul General, în cazul procurorilor.

Potrivit lui Tudorel Toader, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar propunerea nu o va mai face plenul CSM, cum este acum, ci Secţia pentru judecători.

Procedura de numire la Ministerul Public pentru funcţii de conducere va fi însă modificată – va decide Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente.

„Sigur, se va spune următorul lucru: De ce preşedintele Înaltei Curţi este numit de către preşedintele republicii, iar procurorii şefi numiţi de către Secţia pentru procurori a CSM la propunerea ministrului, în condiţiile în care şi unii, şi alţii sunt magistraţi?

Răspunsul rezultă din statutul special pe care-l au şi unii, şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a explicat ministrul Justiţiei.

„Este un prim pas spre o independență totală a sistemului judiciar în raport cu puterea executivă, puterea legislativă și președinția. Dar se păstrează o posibilă imixtiune sau o legătură între puterea executivă și puterea judecătoarească. Eficiența acestei imixtiuni poate fi, prin prisma acestor modificări, o primă consecință a problemelor care vor apărea între cele două sisteme, cel administrativ și cel judiciar”, a spus avocatul Cristian Ene.

Condiţii grele de promovare

La propunerea Ministerului Justiţiei se vor modifica şi condiţiile de promovare a magistraţilor la instanţe şi parchete. Astfel, un judecător va putea promova la Tribunal după 7 ani de vechime efectivă la Judecătorie, la o Curte de Apel după 10 ani de muncă la instanţa ierarhic inferioară, iar la Înalta Curte după 18 ani la o Curte de Apel, iar la ultimele trei evaluări trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine”.

Pentru procurori, se prevede o perioadă de 7 ani vechime efectivă pentru a promova de la parchetul Judecătoriei la cel al Tribunalului, 8 ani vechime pentru a ajunge la DIICOT sau DNA, 10 ani pentru a ajunge procuror de Curte de Apel şi 15 ani pentru a promova la Parchetul General.

Admiterea la INM, doar după 5 ani de experienţă

Adminterea la Institutul Național al Magistraturii va fi, conform noilor propuneri privind modificarea legii, o nouă provocare. Ministrul a explicat că pentru un judecător este nevoie de maturitate pentru a decide soarta oamenilor, a averilor lor, dar și libertatea acestora.

Pentru acest lucru a propus ca, în viitor, candidații care pot accede la un post de procuror sau judecător, trebuie să aibă 30 de ani împliniți. Mai mult, candidații la INM au nevoie de o vechime de 5 ani în profesii juridice, reglementate de lege.

Pe de altă parte, pentru transparență, proiectul prevede ca susținerea examenului să fie anunțată cu cel puțin 6 luni înainte de desfășurare. Aceste aspecte au fost confirmate de specialiști psihologi.

Psiholog: Maturitatea, după 30 de ani

Având în vedere greutatea deciziilor ce stau în puterea membrilor INM, este foarte important să fie luată în calcul experienţa profesională şi nu în ultimul rând experienţa de viaţă. Maturitatea emoţională şi chiar şi dezvoltarea personală cântăresc diferit odată cu experienţa profesională.

Putem vorbi de maturitate emoţională după vârstă de 30 de ani iar studiile arată că devenim buni într- un domeniu de activitate abia după ce experimentăm 10.000 de ore de activitate în domeniul respectiv.

Un alt aspect important este testarea psihologică a membrilor INM, această evaluare fiind necesară pentru a asigura transparenţă şi corectitudine în actul de justiţie. Noua lege oferă un confort psihologic celor care ajung în sălile de judecată şi chiar încredere în justiţie pentru că ridică standardele profesionale celor care trebuie să apere Justiția”,a spus pentru EVZ, pshihologul Evelin Osnaga.

Magistraţii vor rămâne fără locuinţele de serviciu pe viață

Ministrul Justiţiei propune și eliminarea posibilităţii menţinerii dreptului locativ după pensionare, inclusiv de către urmaşii foştilor magistraţi. „Propunem deci eliminarea, abrogarea acestei prevederi. Dacă a încetat contractul de muncă al magistratului, atunci încetează şi beneficiul spaţiului locativ”, a explicat Toader.

Potrivit acestuia, o altă modificare vizează eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau de procuror după pensionare, cu avizul CSM. „Propunem abrogarea acestui text de lege. Magistraţii se pensionează la 25 de ani de activitate, asta înseamnă la 49 de ani. Nu sunt de acord cu aceste reîncadrări, chiar dacă solicitantul este foarte bun. Faptul că un pensionar se reîncadrează nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Am convingerea că locul liber trebuie scos la concurs”, a mai spus ministrul Justiţiei.

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a dat publicităţii, ieri, proiectul care poate schimba din temelii sistemul judiciar. Acesta a adus în discuţie problemele şi propunerile pentru legea organizării judiciare, legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi legea privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Propunerile au fost deopotrivă aplaudate şi criticate....

Preluat de la EVZ