La puţin timp după reacţia Asociaţiei Magistraţilor din România cu privire la semnarea „Declaraţiei comune” prin care şefa CSM, Mariana Ghena, preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea şi Procurorul General Augustin Lazăr şi-au luat angajamentul ferm “de continuare şi intensificare a eforturilor de lupta impotriva corupţiei”, a venit şi rândul Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) să-şi exprime un punct de vedere.

Astfel, reprezentanţii UNJR solicită CSM şi ICCJ să revoce declaraţia asumată în comun cu Parchetul General, dar şi să afirme independenţa judecătorilor inclusiv în raporturile cu procurorii.

“In urma “Declaratiei comune” semnata de Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justititie si Ministerul Public, prin care cele trei institutii ale autoritatii judecatoresti, cu functii distincte in administrarea justitiei, si-au asumat in comun “angajamentul sistemului judiciar roman de continuare si intensificare a eforturilor de lupta impotriva coruptiei prin toate mijloacele legale”, declaratie care contravine rolului constitutional al judecatorilor si incalca garantiile constitutionale ale unui proces echitabil, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania emite urmatoarea pozitie:

„Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii si Inaltei Curti de Casatie si Justitie denuntarea de indata a declaratiei comune facute cu Parchetului General din iulie 2017 si punerea in discutie separat a unei eventuale declaratii care sa fie conforma competentelor ce revin fiecareia dintre cele trei autoritati.

In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceste institutii trebuie sa clarifice in fata opiniei publice, neechivoc si definitiv, ca judecatorii sunt singurii care infaptuiesc justitia, iar competentele judecatorilor nu sunt comune cu cele ale procurorilor.

Pe de alta parte, Parchetul General poate semna un angajament separat, impreuna cu directiile pe care le are in subordine – DNA si DIICOT –, prin care sa isi asume implementarea propriilor obiective si angajamente, inclusiv in ceea ce priveste lupta anticoruptie.

Semnarea unui “angajament comun” judecatori-procurori a condus la amestecarea in ochii opiniei publice a celor doua functii, cea de acuzare, pe de-o parte, si cea de judecata, pe de alta parte, cu consecinte directe asupra aparentei de independenta a justitiei si implicit a increderii cetatenilor in aceasta.

Instantele si parchetele au roluri constitutionale clar definite si diferite, ce nu pot fi amestecate.

In timp ce justitia “se infaptuieste in numele legii”, “este unica, impartiala si egala pentru toti” si este realizata prin ICCJ si celelalte instante judecatoresti, rolul constitutional al Ministerului Public este de a “reprezenta interesele generale ale societatii” si de a apara “ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.

Diferenta constitutionala dintre judecatori si procurori reiese si din statutul constitutional al acestora. In timp ce “judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”, procurorii “isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

Asadar, afirmatia CSM, din comunicatul din data de 21 august 2017, ca agrearea de catre CSM si ICCJ a semnarii unei astfel de declaratii comune cu Parchetul General s-a facut in fata ministrului justitiei din 2016 conduce la ideea ca judecatorii s-ar afla sub autoritatea ministrului justitiei, ceea ce este contrar statutului constitutional al acestora.

UNJR se alatura, astfel, Asociatiei Magistratilor din Romania si condamna modul in care, fara consultarea judecatorilor, Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima in mod “ferm”, alaturi de Parchetul General, “angajamentul sistemului judiciar roman de continuare si intensificare a eforturilor de lupta impotriva coruptiei prin toate mijloacele legale”.

Semnarea de catre CSM si ICCJ a unui angajament de “lupta” in comun cu reprezentantii Ministerului Public da o lovitura grea independentei justitiei, prin afectarea aparentei de impartialitate a judecatorilor chemati sa judece inclusiv dosare de coruptie.

In urma acestei declaratii comune, orice persoana acuzata de coruptie de catre procurori isi poate pierde increderea ca ii sunt asigurate garantiile unui proces echitabil, cata vreme CSM – “garantul independentei justitiei” – si ICCJ – care infaptuieste justitia – sunt angajate intr-o lupta de aceeasi parte cu acuzarea.

Acest angajament a fost perceput deja in spatiul public ca un parteneriat al instantelor cu parchetele, fapt ce incalca grav una dintre garantiile unui proces echitabil ce reiese implicit din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit careia: “Justitia nu trebuie doar infaptuita, ci trebuie sa si apara ca atare – justice must not only be done but seen to be done“.

rootstireaActualitate/EsentialJustiţie
La puţin timp după reacţia Asociaţiei Magistraţilor din România cu privire la semnarea „Declaraţiei comune” prin care şefa CSM, Mariana Ghena, preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea şi Procurorul General Augustin Lazăr şi-au luat angajamentul ferm 'de continuare şi intensificare a eforturilor de lupta impotriva corupţiei”, a venit şi rândul Uniunii...

Preluat de la EVZ