Cuperus a spus cele de mai sus în cadrul discuției “Europa la răscruce. Între populismul naționalist și democrația liberală”. El a vorbit, alături de Cristian Pîrvulescu, Gregoire Kauffmann (Franța) și profesor doctor Thomas Grumke (Germania), la evenimentul organizat de Friedrich Ebert Stiftung și Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). Discuția a fost moderată de prodecanul facultății, Andrei Țăranu.

“Îmi pare rău că nu am fost invitat la București acum două sau trei săptămâni, pentru că mi-ar fi plăcut să văd demonstrațiile ‘Rezist’ din Piața Victoriei, foarte impresionante”, a afirmat Cuperus, citat de Agerpres. El a apreciat că manifestațiile din țară au fost o inspirație pentru Europa.

“România a fost subiect de ‘Breaking News’ din nou, acum două-trei săptămâni iar acest ‘Breaking News’ este unul pozitiv. De fapt, a fost și negativ și pozitiv — sublinia imaginea unei țări unde există corupție dar elementul pozitiv a fost această mișcare ‘Rezist’, împotriva naturii corupției. Cred că este foarte important și este o inspirație pentru Europa”, a adăugat Rene Cuperus.

Potrivit acestuia, în țara sa, una din cauzele populismului este dezamăgirea populației față de Uniunea Europeană.

Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice, a făcut o scurtă istorie a evoluției populismului. El a spus că în prezent, cel puțin la nivelul regiunii în care este cuprinsă România, se poate vorbi de iliberalism — o mișcare ce restrânge drepturile cetățenilor, având ca susținere votul popular câștigat. ”Iliberalismul se centrează pe două tradiții: una alegerea ciclică a conducătorilor și a doua tradiția statului de drept (…) iliberalismul se întâlnește cu populismul pentru că are nevoie de un vehicul care să îi permită să ajungă la public”, a adăugat Cristian Pîrvulescu.

El a afirmat că “unii ar spune că România este o insulă e liberalism într-o mare iliberală” și că, în opinia sa, în țara noastră, iliberalismul “este introdus în dezbaterea publică prin intermediul unor teme care tratează atacarea drepturilor omului, atacarea libertăților”.

Pîrvulescu a dat exemple în acest sens două prevederi din Ordonanța 13, act normativ care a fost motivul protestelor masive și care a fost recent abrogat.

“Celebra Ordonanță 13, în momentul de față respinsă de către Parlament, conține două elemente iliberale asupra cărora nu s-au făcut deloc referiri în ultima vreme. Aceste două elemente se referă la atacarea drepturilor omului. Respectiv la articolul 269 privind abuzul în serviciu exista un alineat care se referea la abuzul în serviciu îndreptat împotriva drepturilor omului. Era vorba de discriminare (…). Conform vechiului Cod Penal, cei care făceau asemenea abuzuri erau pedepsiți între 3 și 7 ani de închisoare. În formula pe care Guvernul a modificat-o și care va intra în dezbaterea Parlamentului, pedeapsa este de la 3 luni la un an sau amendă penală”, a spus Cristian Pîrvulescu.

Acesta a afirmat că, potrivit modificărilor propuse, autoritățile ce luau decizii împotriva drepturilor omului nu ar fi fost pedepsite pentru acest lucru.

“A fost introdus în Ordonanță un articol nou, care prevede că actele normative pe baza cărora s-au luat astfel de decizii sunt exonerate de la orice pedeapsă. Parlamentul, Guvernul, administrația locală care va lua decizii împotriva omului nu va fi în niciun fel pedepsită”, a adăugat el.

“Dacă putem considera că România este o țară liberală în aceste condiții în care drepturile omului sunt protejate, cred că trebuie să ne modificăm serios punctul de vedere”, a concluzionat analistul politic.

rootstireaActualitate/EsentialFapt divers
Cuperus a spus cele de mai sus în cadrul discuției 'Europa la răscruce. Între populismul naționalist și democrația liberală'. El a vorbit, alături de Cristian Pîrvulescu, Gregoire Kauffmann (Franța) și profesor doctor Thomas Grumke (Germania), la evenimentul organizat de Friedrich Ebert Stiftung și Facultatea de Științe Politice a Școlii...

Preluat de la EVZ