loading…

Postul a început astăzi, durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, și ține până în Duminica Învierii Domnului, de Sfintele Paști, care, anul acesta, vor fi sărbătorite de toți creștinii (ortodocși și catolici), la aceeași dată: 16 aprilie.

“Învierea Domnului constituie «kilometrul zero» al calendarului liturgic creștin” – spune într-un text încredințat Ziarului de duminică, filologul și editorul Alexandru Ciolan, specialist în lexicologie și lexicografie, care explică și cum se calculează data la care sunt sărbătorite Sfintele Paști în lumea ortodoxă și în cea catolică:

În funcție de data Paștilor, care fluctuează în sus și în jos într-un interval de 35 de zile, se construiește întreg edificiul anului bisericesc. De această dată depinde începutul Triodului (cele zece săptămâni dinaintea Învierii, care includ Postul Mare), tot de ea depinde Penticostarul (cele cincizeci de zile dintre Învierea Domnului și Rusalii), ca și începutul și durata Octoihului (perioada de după Rusalii, până la următorul Triod; în cazul în care într-un an data Paștilor cade cel mai devreme posibil, iar în anul următor cel mai târziu posibil în cadrul intervalului de 35 de zile în care se încadrează data Învierii Domnului, Octoihul va avea numărul maxim de săptămâni; în cazul contrar, numărul minim). Tot de data Paștilor depinde și lungimea postului sfinților Petru și Pavel (care poate avea de la câteva zile până la trei săptămâni). Și tot de data Învierii Domnului depinde succesiunea duminicilor din Octoih.

Felul în care se calculează data Învierii a fost stabilit, spre a tranșa disputele de până atunci cu privire la computul pascal, de primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

Conform hotărârii Sinodului de la Niceea, Paștele trebuie să fie sărbătorit duminica, pentru că duminică a fost ziua Învierii Domnului. Și trebuie să fie o duminică cu lună plină, prima duminică cu lună plină de după echinocțiul de primăvară, pentru că așa a fost în duminica Învierii.

Dacă aceste prime trei condiții spun ce coincidențe trebuie calculate și urmărite, a patra vine să hotărască ce coincidență trebuie evitată: duminica Învierii Domnului nu trebuie să fie simultană cu Paștele evreilor. Când 14 nisan (Pesahul) cade duminica și intervine această suprapunere, Paștele creștin este împins în duminica următoare. Epistola circulară a împăratului Constantin către episcopi, de după Sinodul ecumenic, era foarte categorică: «Noi nu trebuie să avem nimic comun cu poporul iudeilor», pentru că «și-au pângărit mâinile cu cea mai mare dintre nelegiuiri». Circulara se termina cu îndemnul: «Faceți cunoscut fraților ceea ce s-a hotărât, serbați această preasfântă zi potrivit cu chipul ce s-a arătat.»

Hotărârea sinodului ecumenic din anul 325 este respectată atât de Biserica catolică, cât și de Bisericile ortodoxe. Și totuși, data Paștilor diferă în Apusul și în Răsăritul creștin. Cauza o constituie diferența de 13 zile dintre calendarul iulian (calendarul vechi, neîndreptat) în vigoare pe vremea primului Sinodul ecumenic de la Niceea, și calendarul gregorian (calendarul nou, îndreptat) pe care Apusul l-a adoptat încă din 1582, iar o parte a Răsăritului ortodox (Biserica Rusă, Biserica Sârbă, unele mânăstiri de la Muntele Athos și Patriarhia Ierusalimului) îl socotesc și în prezent o erezie.

În lumea ortodoxă care ține stilul nou, intervine de aceea al patrulea element de care trebuie să se țină seama în stabilirea datei anuale a Învierii: nevoia ca Bisericile ortodoxe să serbeze împreună, în pofida calendarelor care le despart, Învierea Domnului și sărbătorile mobile care depind de ea (Floriile, Înălțarea, Cincizecimea). În acest sens, o conferință interortodoxă a hotărât, după primul război mondial, ca Bisericile care țin calendarul nou (cum este cazul Bisericii Ortodoxe Române) să calculeze data Învierii după calendarul iulian. Altfel spus, să aplice Pascalia veche în calendarul nou. În felul acesta, s-a ajuns ca sărbătorile mobile ale anului bisericesc să fie celebrate odată de toți ortodocșii, iar cele fixe la 13 zile distanță. Altfel spus, ortodocșii prăznuiesc separat Nașterea Domnului, dar împreună Învierea Sa.”

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/a-inceput-cel-mai-lung-post-al-anului-postul-pastelui-ce-trebuie-sa-faca-credinciosii-in-aceasta-perioada-36478.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/a-inceput-cel-mai-lung-post-al-anului-postul-pastelui-ce-trebuie-sa-faca-credinciosii-in-aceasta-perioada-36478-300x300.jpgrootstireaActualitate/Esential
loading... ...

Preluat de la romania ntv