Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, marți, la 8 ani de închisoare, în dosarul fraudării Fondului Național de Investiții (FNI). Totodată, judecătorii au decis punerea sub sechestru a sumei de 13 milioane de doari, echivalentul a 137.403.630.106 de lei. Creatorul FNI, Vîntu, mai are de achitat și 2.500 de lei drept cheltuieli de judecată către statul român. Pintre cei care au fost condamnați de-a lungul timpului în dosare conexe afacerii sunt Maria Vlas, supranumită „Mama FNI”, Camenco Petrovici, fostul președinte al CEC, care a decedat înainte de pronunțarea sentinței, Nicolae Popa, care a fost prins și adus din Indonezia. În penitenciar, acum, se mai află Nicolae Popa și Sorin Ovidiu Vîntu. Omul de afaceri are de executat, în acest moment, o altă pedeapsă de șase ani și zece luni de închisoare, în dosarul Petromservice.


FOTO:  Așa arată astăzi  Sorin Ovidiu Vîntu



Aflat în spatele gratiilor, Vîntu a fost diagnosticat de aproape patru ani cu cancer pulmonar. De altfel, în timpul unui alt proces în care era judecat pentru că l-a șantajat pe Sebastian Ghiță, Vîntu a cerut în mai mute rânduri să fie tratat într-o clinică particulară din Viena.

O schemă piramidală

Fondul Naţional de Investiţii (FNI) a fost o firmă înfiinţată în 1996 de SOV Invest. A funcţionat pe principiul unui joc piramidal. În urmă prăbuşirii lui, în anul 2000, au rămas 318.000 de „investitori” păgubiţi. Vestea lipsei de lichidități față de cererea de răscumpărare a certificatelor de investitor a scos lumea în stradă.

Evenimentul zilei a fost printre primele ziare care, în aprilie 2000, au anunțat despre marile probleme care au apărut legate de funcționarea societății. La câteva săptămâni, deși pe toate ecranele televiziunilor încă se titra celebrul clip publicitar „Dormi liniștit! FNI lucrează pentru tine!”, o altă veste a căzut ca o bombă. Ioana Maria Vlas a fugit din țară. La acea dată, Vlas conducea firma care administra FNI.

Acesta a fost momentul în care lucrurile au luat o întorsătură inimaginabilă. Mii de deponenți au luat cu asalt sediile Gelsor, societatea de administrare. Fiecare era disperat pentru a-și recupera măcar banii investiți. Cei mai mulți au rămas în fața ghișeelor închise, iar nimeni nu mai reușea să dea de cei care le promiseseră câștiguri de trei ori mai mari pentru o sumă depusă.

FNI, somn liniștit și decădere

FNI s-a lansat în 19 octombrie 1995, iar prima cotaţie a unităţii de fond a fost de 10.000 de lei vechi. Pe acelaşi principiu care transformase până atunci în catastrofe Caritasul sau SAFI, de joc piramidal, FNI a reuşit în doar cinci ani să-şi crească valoarea unităţii de fond până la 99.700 lei. Înainte de prăbușire, FNI reușise ceva incredibil la vremea aceea: în 1999 multiplicase de 99,7 ori banii investitorilor. Aşa s-au adunat peste 300.000 de „investitori” care au crezut în miracolul înmulţirii banilor de pe o zi pe altă şi care uneori îşi vindeau lucruri, maşini sau case în speranţa că sumele depuse îi vor îmbogăţi. Ulterior acestui „bum” financiar și în urma expertizelor făcute de experții financiari care au lucrat în dosarul prăbușirii fondului, s-a ajuns la concluzia că mulți dintre banii declarați de Fond n-au existat niciodată. „Investitorii” se îmbogăţeau de fapt doar pe hârtie. Dobânzile false care se declarau erau doar pentru a atrage cât mai mulţi oameni care credeau că se pot îmbogăți peste noapte, fără să facă nimic concret.

O mică parte dintre deponenți, aproximativ 10%, și-au retras banii „la timp”, în sensul că s-a știut de cădere și că cei apropiați jocului piramidal au retras banii. „Castelul de nisip” s-a prăbuşit în momentul în care nu s-a mai putut acoperi acest sistem piramidal. De asemenea, banii de la FNI au fost scoşi de acolo prin companii pe care Fondul le-a cumpărat la preţuri supraevaluate. Companiile valorau 10.000 de lei și erau cumpărate cu 100.000 de lei, de exemplu, conform rechizitoriului. La acel moment, Sorin Ovidiu Vîntu declara că nu a semnat nici un document care să probeze că el este în spatele FNI. Procurorii au avut nevoie de peste 10 ani pentru a proba o parte din infracțiuni.

Dosare închise, dosare prescrise

Din dosarul FNI reiese că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi vândut mai multe astfel de companii Fondului Naţional de Investiţii, atât personal cât şi prin interpuşi. Când FNI s-a prăbuşit, s-a descoperit că peste 90% din fonduri fuseseră cheltuite pe astfel de achiziţii de firme ieftine cumpărate la preţuri exorbitante. Cu puţin înainte de prăbuşire, în anul 2000, Sorin Ovidiu Vîntu a retras din Fond mari sume de bani şi i-a vândut compania care administra Fondul, Gelsor, Ioanei Maria Vlas, care a devenit ulterior răspunzătoare de prăbuşirea FNI. După ani de procese, Vîntu a fost condamnat, în primă instnță, la trei ani cu suspendare, dar faptele au fost prescrise între timp.


FOTO: În decembrie 2016, Vîntu a fost condamnat într-un alt dosar, la 10 ani de închisoare. Sentința nu este defi nitivă



Pe 24 septembrie 2012, Vîntu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani şi instigare la delapidare în dosarul prăbuşirii FNI. Acest dosar a avut ca fundament cercetările efectuate de organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii, Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvo ltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS).

Probele administrate în cauză au arătat că Sorin Ovidiu Vîntu, în perioada premergătoare prăbuşirii FNI, decembrie 1999 – martie 2000, l-a determinat cu intenţie pe Nicolae Popa, care avea calitatea de preşedinte-director general la SC Gelsor SA şi director executiv la SC SOV Invest SA, să delapideze din patrimoniul FNI sumele de 112.289.316.546 lei şi diferenţa de 25.114.313.560 lei, rezultată din creşterea în timp, nereală, a valorii unităţii de fond, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale instigării la infracţiunea de delapidare. Parchetul arăta, în rechizitoriu, că Vîntu a acţionat cu intenţie directă calificată prin scop, sumele de bani delapidate fiind folosite în interesul său, intenţia acestuia rezultând din derularea temporală a faptelor, dar şi din acţiunile sale.

Mama FNI și un pion

Ioana Maria Vlas a fost preşedinte al SOV Invest, administratorul Fondului Naţional de Investiţii. Pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI, iar sentinţa a rămas definitivă. Din aceştia 10, mai avea de executat doar 8 ani, deoarece s-au luat în calcul şi cei peste 2 ani ispăşiţi anterior.


FOTO: Mama FNI



Nicolae Popa, fost director al grupului Gelsor, este considerat „omul-cheie” în scandalul FNI. Fuge din România în anul 2000 şi este condamnat la 15 ani de închisoare de Curtea Supremă în iunie 2009, în dosarul FNI. Este arestat în 1 decembrie 2009 de către Interpol, la Jakarta. Nicolae Popa a fost extrădat şi a fost adus în ţară. Acesta nu a dat niciodată o declarație despre Sorin Ovidiu Vîntu.

Conturile stau blocate din cauza acordului cu CEC

Conturile a două instituții de stat sunt blocate de aproximativ nouă ani, după ce statul a garantat FNI

Potrivit unui document semnat, la 26 noiembrie 2016, de secretarul de stat din Ministerul Economiei, Anca Magdalena Chişer, statul are de despăgubit 155.000 de persoane, foşti investitori, ca urmare a finalizării procedurilor judiciare civile şi penale, declanşate de aceştia. Documentul este un răspuns adresat Parlamentului, în urma interpelării formulate de deputatul Ion Eparu.

„De la momentul la care hotărârile de obligare la plata de despăgubiri au devenit executorii, atât Comisia Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M), cât şi Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S) au procedat la plată pe măsura solicitărilor creditorilor”, se precizează în documentul citat.


FOTO: EVZ, prezent și în 2000, când afi șele FNI erau încă în piețe



Conturi blocate din 2008

Numai că statul nu a făcut faţă să plătească toţi banii celor care au câştigat în instanţă acest drept. Astfel că, potrivit secretarului de stat, conturile Autorității sunt blocate din 2008, iar cele ale Comisiei Naționale din anul 2010. „În contextul în care conturile curente ale A.A.A.S sunt blocate prin popririle, în vederea plăţii creanţelor FNI (…) şi luând în calcul faptul că în prezent cuantumul total al acestor popriri este de circa 451 de milioane de lei, sumă care depăşeşte cu mult posibilităţile financiare ale A.A.A.S, nu va fi posibilă achitarea sumelor datorate în perioada următoare”, se specifică în documentul citat, care a fost redactat pe 29 noiembrie 2016 şi a fost trimis în Parlament.

Potrivit reprezentanţiilor Ministerului Economiei, după ce conturile statului au fost blocate, mai mulți păgubiţi FNI au mers la CEDO să ceară despăgubiri. În acest context, A.A.A.S a redactat un Memorandum: „Demersuri în vederea identificării de măsuri pentru finalizarea acordării de despăgubiri pentru foștii investitori ai Fondului Național de Investiții (FNI)”, prin care se urmăreşte deblocarea situaţiei create. Acest document se află în prezent pe circuitul de obţinere a avizelor necesare, potrivit secretarului de stat Chişeru.

Despăgubiri umflate de executorii judecătorești

În documentul trimis în Parlament de către Ministerul Economiei se specifică faptul că despăgubirile se vor acorda conform unităţilor de fond din carnetele de investitor, confirmărilor de sold, ordinelor de plată, chitanţelor şi a altor acte doveditoare. „A.A.A.S a ales ca şi variantă neutră de stabilire a sumelor care urmează a fi plătite în baza înscrisurilor în carnetul de investitor sau a altor documente doveditoare”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Chişer, modul a cesta de despăgubire a fost luat după ce s-a constatat că rapoartele de expertiză prezentate de executorii judecătoreşti nu urmează modul de calcul impus de sentințele judecătorești, ajungându- se la poprirea unor sume de 10-100 de ori mai mari decât cele cuvenite în mod corect.

Sentință pentru Vîntu

După 16 ani de așteptare, omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat definitiv, ieri, de judecătorii de la Curtea de Apel București la opt ani închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, în dosarul prăbușirii FNI. Curtea de Apel București a admis apelul declarat de Parchet și a mărit pedeapsa aplicată lui Vîntu de la șase ani și patru luni, cât primise la Tribunalul București în februarie 2015, la opt ani închisoare. În schimb, instanța a dispus achitarea lui Sorin Ovidiu Vîntu pentru infracțiunea de delapidare, pentru că s-a prescris.

Cum a ajuns statul să garanteze societatea

În anul 1997, economistul Camenco Petrovici ocupa funcția de director economic la Primăria Capitalei, perioadă în care prin biroul primarului general s-a perindat și juristul Victor Ciorbea, susținut de formațiunea politică Convenția Democrată Română (CDR). După ce Victor Ciorbea a fost numit prim-ministru, în martie 1997, Constantin Teculescu este înlocuit de la conducerea CEC-ului cu Camenco Petrovici, susținut și de Radu Vasile. La momentul respectiv, funcția de președinte al CEC a fost negociată, conform algoritmului, la nivelul partidelor din Coaliție. Ulterior, Ioana Maria Vlas semnează cu Camenco Petrovici un contract prin care CEC garanta fondurile investite în Fondul Național de Investiții, contra unei contribuții lunare în valoare de 5 miliarde de lei (ROL). În aceste împrejurări favorizante, FNI a atras un număr mare de investitori prin dobânzile mari practicate la depozite, acestea depășind de 3-4 ori media dobânzilor bancare, cât și prin contractul semnat de CEC, de garantare a depozitelor făcute la FNI. Prin contractul de garantare amintit, CEC se angaja ca în cazul falimentului FNI să despăgubească investitorii acestuia cu suma depusă inițial.

Semnalul s-a dat la Cluj

În cursul lunii aprilie 2000, când premier era Mugur Isărescu, apar primele semnale negative legate de întârzierile survenite în cadrul retragerii unor sume mari de bani din FNI. Imposibilitatea efectuării unor plăți la sucursala FNI din Cluj declanșează primele semne de panică în rândul investitorilor. Poliția Economică și Procuratura se autosesizează şi, pe de 16 mai 2000, Ioana Maria Vlas este chemată la Poliție pentru a da explicații cu privire la soarta banilor depuși la fondurile FNI și FNA. Imediat după declanșarea anchetelor, ea fuge în Israel, la Tel Aviv, iar la scurt timp, Nicolae Popa, directorul Gelsor, pleacă și el în Indonezia la Jakarta.

La data prăbușirii FNI, 24 mai 2000, existau aproximativ 318.000 de investitori, dintre care aproape o treime plasându-și investițiile în ultimele 12 luni de existență a Fondului.

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/clipboard01_170.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/clipboard01_170-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialJustiţie
Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, marți, la 8 ani de închisoare, în dosarul fraudării Fondului Național de Investiții (FNI). Totodată, judecătorii au decis punerea sub sechestru a sumei de 13 milioane de doari, echivalentul a 137.403.630.106 de lei. Creatorul FNI, Vîntu, mai are de achitat și 2.500 de...

Preluat de la EVZ