Mamifere de mari dimenesiume, precum tapirul, sunt printer primele animale care au dispărut ca urmare a modificărilor efectuate în ecosistemele lor de către om.

Totuşi, noile tehnologii ar putea face posibiliă readucerea acestora la viaţă, a speciilor dispărute cu mai bine de un secol de pe faţa Pământului, susţine un document dat publicităţii de revista Sciene, potrivit site-ului Seeker.com.

Mamutul lânos

Această specie reprezintă unul dintre primii candidaţi la a fi integrat în procesul de readucere la viaţă prin intermediul tehnologiei modern. Mamutul lânos, care a dispărut treptat de pe suprafaţa Terrei în urmă cu 10.000 de ani, a avut o istorie demografică puternic afectată de schimbările climatice, au anunţat autorii unei analize genetic. Aceste erbivore mari, perfect adaptate la frig şi la un habitat de tipul stepelor aride, erau foarte răspândite în Pleistocenul superior (între 116.000 şi 12.000 de ani în urmă), în mare parte din emisfera nordică.

Cercetătorul rus Semyon Grigoriev intenţionează să încerce să repopuleze habitatul istoric al acestui mamifer, cu un tip genetic distinct de mamut, care a fost înlocuit de mamuţii din Siberia în urmă cu aproximativ 30.000 de ani.

Tigrul tasmanian

Una dintre cele mai mari tragedii ale secolului al XX-lea a fost dispariţia tigrului tasmanian, cel mai mare marsupial carnivor care a trăit în lumea modernă.

Tigrul tasmanian se găsea în principal pe continentul australian, cât şi în Tasmania sau Noua Guinee. Dispariţia să s-a datorat în mare măsură raidurilor incisive ale europenilor, care l-au vânat până a dispărut. Era cel mai mare animal carnivor cu marsupiu, iar ultimul exemplar a murit în captivitate în anul 1936 la Grădina Zoologică Hobart.

Pentru că oamenii de ştiinţă au realizat progrese importante în zona colectării ADN-ului, o nouă tehnică permite sustragerea sa din blană animalelor împăiate. În acest fel este posibil ca în viitorul apropiat să asistăm la readucerea la viaţa a unui animal care a fascinat atunci când a trăit.

Cercetarea presupune colectarea de mostre de ADN din resturile animalelor găsite în Tasmania în anii 1950 – 1960, păstrate la muzeul din zonă. Dacă se vor găsi urme de ADN, atunci rezultatele vor fi foarte importante, mai ales că ultimul tigru tasmanian în libertate a fost ucis în 1918.

Pasărea Dodo

Pasărea Dodo este una dintre cele mai faimoase şi simpatice păsări care au dispărut de pe suprafaţa pământului, fiind şi astăzi folosită de numeroase organizaţii de mediu care promovează protecţia speciilor pe cale de dispariţie.

Trăind vreme de milenii izolată în insula Mauritius din Arhipeleagul Mascarene, arhipeleag plasat undeva între Madagascar şi Australia, ea nu avea practic nici un inamic natural, fapt care a dus la pierderea capacităţii acesteia de a zbura. Mai mult, nu putea nici măcar să alerge. Cu un corp greoi şi dolofan, completat de o coadă scurtă formată dintr-un smoc de pene, cu un mers legănat ca al raţelor şi cu dimensiunile unui curcan, dodo era de fapt înrudită cu porumbeii de astăzi. De la descoperirea acesteia de către olandezi în 1598 şi până la dispariţia ei de pe faţa pământului a trecut aproximativ un secol. Lipsite de teamă şi fără posibilitatea de a se apăra, păsările au devenit victima uşoară a coloniştilor care le-au sacrificat pentru carnea nu tocmai bună a acestora. Să mai adăugam şi faptul că dodo nu era o specie prea prolifică, femela clocind abia câte un ou pe an. Câinii, pisicile, porcii şi şobolanii aduşi pe insulă au distrus cuiburile păsărilor, astfel că în scurt timp pasărea a dispărut complet.

Elanul irlandez

Elanul Irlandez sau Marele Cerb, a fost cel mai mare cerb care a trait vreodată. Era raspândit în Eurasia, din Irlanda până în estul Lacului Baikal. Despre ultimele exemplare ale speciei se spune că au trait acum 7,700 de ani. Cerbul Gigant este faimos pentru mărimea sa impresionantă (circa 2.1 metri inălţime), coarnele ajungeau şi la 3,65 de metri în lungime şi la o greutate de 40 kg. O ipoteză clară a dispariţiei speciei nu a fost descoperită încă. Totuşi, au fost identificate mai multe relicve ale acestor animale din care pot fi extrase particule de ADN.

Omul  de Neanderthal

De-a lungul secolului XX, în cultura populară, omul de Neanderthal a devenit emblema  primitivităţii în concepţia majorităţii. Studiile din ultimele decenii au arătat contrariul: Omul de Neanderthal nu era primitiv aşa cum se credea, dar avea şi calităţi similare cu cele ale omului modern.

Este puţin probabil ca în viitorul apropiat să readucem la viaţă specii dispărute. Dar marea majoritatea consideră că omul de Neanderthal nu s-ar adapta deloc la civilizaţia modernă.

Toate dovezile arheologice şi  studiile  recente  privind nivelul de inteligenţă, forţa fizică, adaptarea, creativitatea şi alte abilităţi excepţionale arată că omul de Neanderthal nu ar sfârşi ca un exponat la ZOO asemeni unui mamut readus la viaţă.

Dezextincţia

Oamenii de știință s-au adunat ca să discute despre posibilitatea readucerii la viață a mai multor specii dispărute. Totuşi, cercetătorii nu se gândesc să reînvie dinozaurii, al căror ADN este considerat prea vechi pentru a putea fi exploatat astfel, potrivit Seeker.com.

Astfel, savanţii au de ales câteva specii candidate la „dezextincţie”, cum a fost numit acest ambiţios plan care se bazează pe clonare.Pentru a stabili ce specii dispărute ar trebui clonate şi reintroduse în ecosistem, experţii au în vedere mai multe criterii.

În primul rând, ei trebuie să afle dacă specia respectivă are o funcţie importantă pentru ecosistem şi, desigur, dacă există mostre ADN de calitate, care să permită clonarea.

Apoi, este important ca biologii să cerceteze decă respectiva specie poate fi reintrodusă în sălbăticie, dacă habitatul ei mai există şi nu cumva animalul va fi condamnat din nou la dispariţie.

rootstireaActualitate/EsentialFapt divers
Mamifere de mari dimenesiume, precum tapirul, sunt printer primele animale care au dispărut ca urmare a modificărilor efectuate în ecosistemele lor de către om.Totuşi, noile tehnologii ar putea face posibiliă readucerea acestora la viaţă, a speciilor dispărute cu mai bine de un secol de pe faţa Pământului, susţine un...

Preluat de la EVZ