Primarul General, Gabriela Firea, a dispus înfiinţarea unui comitet pentru analizarea şi eficientizarea soluţionării dosarelor înregistrate la Primăria Municipiului Bucureşti, în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Comitetul va fi coordonat de Viceprimarul General Tomnita Florescu şi are ca misiune identificarea cât mai rapidă a unor soluţii pentru accelerarea procesului de soluţionare a dosarelor de retrocedare. Comitetul va elabora, de asemenea, propuneri de modificare a legislaţiei care să uşureze procedura de analiză şi să fluidizeze activitatea instituţiilor implicate în acest proces.

„ Am decis înfiinţarea unui comitet care să vină cu propuneri concrete în ceea ce priveşte analizarea şi soluţionarea dosarelor de retrocedare înregistrate la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti. Cetăţenii care au fost deposedaţi în mod abuziv de regimul comunist au dreptul să-şi recupereze cât mai urgent proprietăţile sau, după caz, să fie despăgubiţi în mod just. Timp de 16 ani, din 42.566 de dosare, au fost rezolvate mai puţin de jumătate, adică 19.730. Această situaţie trebuie să ia sfârşit!”

Gabriela Firea a mai explicat că:pe lângă dosarele deja înregistrate la Primăria Capitalei, din anul 2013, conform modificărilor legislative prevăzute de Legea nr. 165/2013, PMB a preluat de la sectoare un număr de aproximativ 15.000 de dosare depuse în baza Legii 18/1991 pentru a fi soluţionate conform prevederilor 10/2001, iar numărul acestora va mai creşte în perioada următoare până când sectoarele vor încheia procesul de transmitere a dosarelor. De asemenea, există şi o prevedere legislativă care ne obligă că soluţionarea notificărilor să se facă în ordinea înregistrării acestora, iar acestea nu pot fi analizate şi soluţionate decât dacă la dosar există toate actele doveditoare prevăzute de legiutor.

“Menţionăm că există dosare administrative constituite în baza Legii nr.10/2001 care au fost completate cu actele doveditoare prevăzute de lege, dar care nu au intrat în procedura de soluţionare având în vedere dispoziţiile art. 33 alin.4 din Legea nr. 165/2013: „Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1)”, se precizează într-un comunicat al Primăriei Capitalei.

În prezent, sunt înaintate Comisiei interne pentru analizarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 un număr de aproximativ 3.000 dosare administrative. În perioada 2001-2017 au fost emise 19.830 dispoziţii de Primar General, de restuire în natură, restituire în natură şi măsuri reparatorii, măsuri reparatorii, de compensare sau declinare, de respingere a dosarelor, după cum urmează:

– restituiri în natură – 3401

– restituiri în natură şi măsuri reparatorii – 2240

– măsuri reparatorii – 9418

– compensare – 60

– declinare – 329

– respingere – 4382.

Ce spune legea retrocedărilor

20 mai 2013, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Noua lege a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 278 din 17 mai 2013 şi reglementează cadrul legal al retrocedărilor, intervenind cu modificări asupra a două acte normative de o deosebită importanţă:

  • Legea nr. 10(r2)/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;
  • Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

În ceea ce priveşte Legea nr. 10/2001(r2), modificările nu ţin atât de mult de substanţă, ci intervin asupra unor termeni şi concepte utilizate în corpusul legislativ al actului:

  • noţiunea de „despăgubiri” este înlocuită cu cea de „măsuri compensatorii”;
  • este actualizată denumirea legii sub condiţiile căreia se aplică prevederile Legii nr. 10/2001(r2)
  • Legea nr. 165/2013 enunţă o serie de prevederi clare, încă de la început – imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură.
  • În situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.
  • Avem de-a face, aşadar, cu două elemente de bază – restituirea în natură şi compensarea prin puncte.

Restituirea în natură înseamnă restituirea imobilului preluat în mod abuziv; în ceea ce priveşte terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament.

După cum am precizat şi mai sus, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, cu respectarea, însă, a unei condiţii esenţiale – proprietarii vor păstra destinaţia imobilelor retrocedate timp de 10 ani!

  • în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entităţile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora şi documentele care atestă situaţia juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcţii demolate.
  • deciziile vor fi însoţite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parţială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deţinute de entitatea învestită de lege.
  • comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.
  • secretariatul Comisiei Naţionale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenţei dreptului persoanei care se consideră îndreptăţită la măsuri reparatorii.
  • evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a noii legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte.

Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

Ulterior verificării şi evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţională validează sau invalidează decizia entităţii învestite de lege şi, după caz, aprobă punctajul stabilit.

În cazul validării deciziei entităţii învestite de lege, Comisia Naţională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv.

Potrivit proaspătului act normativ, instituţiile publice au obligaţia de a soluţiona cererile formulate şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:

a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2.500 şi 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri.

Reţinem! Aceste termene se aplică de la data de 1 ianuarie 2014.

Dacă entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele de mai sus, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa secţiei civile a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul instituţiei, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor.

Totodată, deciziile emise pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la aceeaşi instanţă judecătorească menţionată, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Cererile sau acţiunile în justiţie formulate sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

rootstireaActualitate/EsentialSocial
Primarul General, Gabriela Firea, a dispus înfiinţarea unui comitet pentru analizarea şi eficientizarea soluţionării dosarelor înregistrate la Primăria Municipiului Bucureşti, în temeiul Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Comitetul va fi coordonat de Viceprimarul General...

Preluat de la EVZ