Vestea a avut un ecou rapid, mai ales printre autorităţi, care au decis să oprească accesul publicului în muzeu şi să trimită la faţa locului specialişti, pentru măsurători oficiale. Pe firul informaţiilor, primii care pot oferi detalii despre posibilele pericole din jurul instituţiei sunt chiar locuitorii din zonă, care răspund rapid şi deloc surprinşi de informaţiile apărute în spaţiul public: ,,Nu este o surpriză”.


FOTO: I-am surprins pe inspectori în timp ce făceau măsurătorile oficiale FOTO: GABRIEL FEREŞTEANU



,,Ştiam despre radiaţii din anii ‘70”

Simona Ionescu, redactorul şef la Evenimentul Zilei, îşi aminteşte că cei din zona Piaţa Victoriei erau avertizaţi de radioactivitatea rocilor de la Geologie de zeci de ani: „Locuiesc în zonă şi ştiam despre posibilele pericole de la Muzeul de Geologie din anii ’70, cînd eram elevă și diriginta ne spunea să evităm zona. De altfel, câţiva ani mai târziu, când am devenit mamă, profesorii şi învăţătorii copiilor mei i-au avertizat pe aceştia să nu se joace în curtea muzeului şi să evite acele roci pentru că le-ar putea afecta sănătatea. Nouă ne-a intrat în obişnuinţă să evităm locul, iar acest obicei îl aveau mulți dintre cei care locuiau în vecinătate”.

De asemenea, colega noastră Dana Lascu, care locuiește în zonă, confirmă şi ea obişnuinţa de a evita locul: „Am învăţat la Şcoala nr. 3 de pe Titulescu, noi, copiii de acolo ştiam de la profesori că nu avem voie să ne jucăm pe partea cu Muzeul de Geologie şi nici în apropierea rocii așezate în fața clădirii. Eu am intrat pentru prima dată în Muzeu la vârsta de 20 de ani. Ştiam de pericol.”

Şcolile şi facultăţile evită muzeul

George are 30 de ani şi locuieşte aproape de locul cu pricina de când s-a născut. El spune că cei de la şcoala sa au evitat să-i ducă pe elevi la acest muzeu. „Eu am intrat în muzeu de două ori. Niciodată cu şcoală. În anul 1993, prima oară când a fost o expoziţie cu Jurassic Park, ulterior am mai fost la Noaptea Muzeelor.” Cristea Alex a terminat Facultatea de Geologie şi spune că el a vizitat locul de câteva ori, dar nu au fost probleme. „Tot ce pot să vă spun este că doar unii profesori mai fac vizite acolo, de câteva ore. Eu am fost de câteva ori şi nu a părut să fie ceva în neregulă.”

Unii angajaţi au fost surprinşi

Am continuat „să căutăm” radiaţiile, iar un angajat din muzeu, care a preferat să-şi protejeze identitatea, a povestit care au fost primele reacţii după publicarea anchetei. „Eu am aflat astăzi pe la ora 11 că urmează să restricţionăm accesul pentru public şi că vor intra în interior doar autorităţile. Eu lucrez de doi ani aici, nu pot să spun că am simţit că se întâmplă ceva Nu vreau să fac asta. A fost agitaţie mare, s-au strâns toate televiziunile şi au venit inspectori de la Garda Mediului, Agenţia Naţionala a Mediului şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Ba chiar şi poliţia s-a implicat”.

Știu de pericolul radiațiilor de la Muzeu de la tatăl meu, ofi țer genist

În prima jumătate a anilor ,70, prin ordin al generalului Ioan Ioniţă, ministru al apărării din acea vreme, s-a format un colectiv de ingineri militari, ofițeri ai trupelor „chimice” și „geniu”, care a primit misiunea de a face determinări în privința nivelului radioactivității în incinta și împrejurimile Muzeului Național de Geologie. Determinările făcute de inginerii militari s-au desfășurat în secret, într-o zi de duminică, când salariații nu erau prezenți în instituție, iar perimetrul Muzeului a fost asigurat de ofițeri ai Direcției a IV-a a Securității (contra-informații militare) îmbrăcați în civil. Raportul cu constatările științifice ale ofițerilor ingineri, asumat prin semnătură de toți membrii colectivului, punea în evidență valori ale radioactivității mult peste cele normale și, în mod normal, ar trebui să se găsească în arhivele militare.

Coordonatorul echipei de ingineri militari geniști era o rudă foarte apropiată de-a mea, care mi-a povestit de această misiune cu mare mândrie. Nu pentru că ar fi făcut vreun act de mare eriosm, pentru că era obișnuit să-și pună viața în pericol, ci pentru serviciul pe care credea că l-a făcut oamenilor, salariaților de acolo, studenților și elevilor, care efectuau practici și vizite în acel loc. Din păcate, ofițerul inginer genist, nu mai este printre noi, ceea ce-l scutește de pierderea unei iluzii, altfel, ne-ar fi putut povesti în detaliu cele descoperite și raportate cu sentimentul datoriei împlinite, dedicate semenilor săi. Era tatăl meu, iar atunci când mi-a spus povestea misiunii sale, a fost prima ocazie în care eu, copil fiind, am aflat în detaliu despre proprietățile radioactive ale unor elemente chimice.

Inspectorii de Mediu în acţiune

Ieri, la ora 14, în curtea Muzeului de Geologie, unde am descins pentru a vedea situaţia la faţa locului, nu mică ne-a fost mirarea să-i surprindem pe inspectorii de la Garda de Mediu în acţiune. Înarmaţi cu un aparat de măsurare a radiaţilor, cu pixuri şi foi pe care notau ulterior datele, oamenii au verificat dacă limita admisă – 0,124 microSv/h- este depăşită, refuzând totodată să facă declaraţii. În schimb, la câteva ore distanţă un comunicat al Ministerului Mediului a făcut înconjurul redacţiilor, oferindu-ne rezultatele echipei mobile pe care am surprins-o la Piaţa Victoriei: „Determinările efectuate au acoperit toate laturile Muzeului Național de Geologie, vizând impactul asupra pietonilor şi mediului. În acest sens, s-au efectuat atât determinări la sol, la 1 m de sol, la zona de contact cu rocile expuse atât în faţa muzeului, cât şi în curtea interioară. Din analiza valorilor determinate de specialiştii ANPM, Laboratorul Naţional de Referinţă Radioactivitate, rezultă că acestea se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, valori determinate orar, la nivelul întregii ţări, prin intermediul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, conform OM nr. 1978/2010. Menţionăm faptul că specialiştii ANPM au efectuat determinări şi în afara traseului parcurs de vizitatori, în zona curţii interioare în care este amplasat beciul, valorile obţinute la gura chepengului fiind cele ale fondului natural, precum şi în zona în care sunt depozitate osemintele de mamut, unde, la distanţe cuprinse între 1-1,5m, valorile determinate se situează în fondul natural. Având în vedere cele prezentate anterior, rezultă că pe amplasamentul Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti, în cele 71 de puncte verificate, nu se înregistrează valori ale debitului dozei gama care să afecteze sănătatea populaţiei şi a mediului”.

Cu alte cuvinte, nu am avea de ce să ne facem griji. Totuşi, de aproape o jumătate de secol, oamenii din zonă se feresc şi îşi feresc copiii de presupusele radiaţii de la Muzeul de Geologie. Care, până la urmă, au intrat nu numai în folclorul local, ci direct în legendă. Aşadar, următoarea întrebare ni se pare mai mult decât firească : Cât este legendă şi cât este adevăr în cazul radiaţiilor de la Muzeul de Geologie?

Vecinii de la Institutul de Istorie: „Avem bolnavi de cancer…”

Lângă Muzeul de Geologie se află Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”. În jurul prânzului am intrat în secretariat să aflăm poziţia pe care o au angajaţii Institutului faţă de controversele apărute în legătură cu Muzeul. În secretariat, la ora 15, erau trei persoane care nu au vrut să discute pe marginea subiectului. Domnul Popa, aşa cum l-au numit colegii când l-au îndemnat să vorbească, a fost mai asumat. Acesta a luat cuvântul şi a explicat că informaţiile apărute sunt o surpriză pentru ei, şi chiar una destul de mare: „Nu am avut idee despre aşa ceva. Nu vă pot spune dacă suntem sau nu deranjaţi pentru că nu vorbim despre o simplă inundaţie, ci despre o expunere prelungită la radiaţii. Asta înţelegem acum. Dacă ne-ar afecta direct şi pe noi, în caz că se demonstrează asta, este o altă discuţie. Momentan, aşteptăm raportul oficial al autorităţilor. Este irelavant să vă spunem dacă avem sau nu angajaţi bolnavi de cancer dacă nu putem afla cauza acestei boli. Vă pot spune că au existat şi astfel de oameni, dar la ce ajută informaţia? Este prea devreme să ne pronunţăm în vre-un fel sau altul despre toată această situaţie. Ne păstrăm calmi, asta este cel mai important”.


FOTO: Institutul de Istorie se afl ă la doar câțiva metri de Muzeul de Geologie



Institutul Naţional de Sănătate Publică: ,,Nu există riscuri pentru populaţie”

De asemenea, INSP dă asigurări că populaţia nu are motive de îngrijorare, că raportul care circulă în presă i-ar privi, mai degrabă, pe angajaţi.

„Raportul la care se face referire în presă aduce informații cu privire la două tipuri și niveluri reglementate de expunerea la radiații ionizante, cea profesională, pentru lucrătorii expuși, și cea a populației. Raportul la care se face referire se referă la condițiile de muncă din cadrul Muzeului Național de Geologie, fiind vorba de expunerea profesională la radiații ionizante în contextul măsurilor ce trebuie luate de angajator pentru minimizarea expunerii la radiații ionizante, și nu un raport de sănătate publică. (…) Luând în considerare caracteristicile expunerii, inclusiv pentru exponatele cu radioactivitate crescută față de nivelul de fond, respectiv, caracterul ocazional și timpul limitat de staționare în perimetrul sălilor muzeului nu sunt de natură a genera riscuri pentru populație. În concluzie, semnalările cu privire la riscurile pentru populația aflată în proximitatea Muzeul Național de Geologie din București nu sunt întemeiate.”

,,Studenţii noştri n-au făcut practică la Muzeu”

La Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Geografie şi Facultatea de Geologie, angajaţii se feresc să vorbească. Ştirea a ajuns şi la ei, chiar din primele minute. Cele două facultăţi, care ar putea colabora cu Muzeul din Piaţa Victoriei, sunt departe de cooperare instituţională. În sediul comun de la Universitate, azi nu prea era nimeni. Cel mai probabil, studenţii învăţau pentru ultimele examene din sesiune. Puţinii angajaţi au ridicat din umeri. La Geologie nu am avut cu cine vorbi. La Geografie, secretarul şef ne trimite spre Decanat care spune că nu a colaborat cu acest muzeu. „Studenţii noştri nu au făcut practică la Muzeu. Ei obişnuiesc să meargă cu profesorii pe teren pentru practică. Despre cei de la Facultatea de Geologie nu ştiu ce să zic, cel mai bine să răspundă ei.”



http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/4-5-inspectori_1.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/4-5-inspectori_1-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialFapt divers
Vestea a avut un ecou rapid, mai ales printre autorităţi, care au decis să oprească accesul publicului în muzeu şi să trimită la faţa locului specialişti, pentru măsurători oficiale. Pe firul informaţiilor, primii care pot oferi detalii despre posibilele pericole din jurul instituţiei sunt chiar locuitorii din zonă, care...

Preluat de la EVZ