Curtea de Conturi a constatat că Alexandru Petrescu a încasat ilegal bonusuri de 237 de mii de lei, bani care trebuie recuperați.

Ultimul Raport al Curţii de Conturi, din 16 ianuarie 2017, redactat după controlul la Compania Naţională Poşta Română (CNPR SA) începând din 5 septembrie anul trecut, arată un prejudiciu de 369, 7 milioane de lei, doar în anii 2014 şi 2015. Poșta Română a fost condusă de Alexandru Petrescu din iunie 2014 până anul acesta, când a fost numit ministru al Economiei. În „concluzia generală” a controlului, auditorii au constatat „numeroase abateri de la principiile de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate în efectuarea cheltuielilor şi cu privire la realizarea veniturilor”.

Vezi galeria foto:

Gențile poștașilor, luate de la Bere și Malț

În 2015, printr-un contract în valoare de 1,76 milioane de lei, fără TVA, Poşta a achiziţionat 8.000 de genţi pentru factorii poştali. Pentru a nu depăşi bugetul de cheltuieli, conducerea a decis să treacă genţile în categoria mijloacelor fixe, rezultând o abatere de 2,2 milioane de lei. Dar gențile trebuiau și serigrafiate cu sigla companiei în trei culori, însă furnizorul SC Bere și Malț Beverage LTD SRL nu a aplicat decât câte un autocolant, societatea fiind la prima vânzare de genți. De fapt, furnizorul a cumpărat genţile de la o altă firmă. Contractul între CNPR si SC Bere şi Malţ a fost, potrivit Curţii, „realizat cu nerespectarea în totalitate a prevederilor legale în domeniu”. De aici, la paguba de 2,2 s-au mai adăugat încă 1,7 milioane de lei.

Un buget găurit

Muzeul Naţional Filatelic a fost trecut prin lege, în 2013, de la Poştă la Muzeul Naţional de Istorie, stabilindu-se ca obligaţiile fiscale ale CNPR către buget să se stingă prin trecerea colecţiei filatelice constituite după 1998 în proprietatea publică a statului. Însă, la stabilirea valorii contabile a colecţiei cu care trebuiau stinse obligaţiile fiscale ale CNPR nu s-a ţinut cont de natura intrărilor (achiziţii cu titlu oneros, transfer sau alte modalităţi). Curtea de Conturi a stabilit că bugetul de stat a fost prejudiciat cu 47,5 milioane de lei și a propus constituirea unei comisii de analiză a cauzelor și virarea la buget a banilor. Alexandru Petrescu, în puncul de vedere dat auditorilor, a susţinut: „Noi am fost un vânzător de bună credinţă şi înţelegem că pentru tranzacţie am constituit şi achitat toate obligaţiile fiscale”.

CA dă, AGA e de vină

Mulţumit de munca prestată de directorul general, Consiliul de Administraţie l-a bombardat cu bonusuri. Astfel, în 2014 şi 2015, Alexandru Petrescu a încasat, pe lângă leafă, 237.000 lei. În răspunsul la nota de relații solicitată de auditori, acesta a arătat că „inexistența unui act adițional prin care să fi fost stabilite obiectivele și criteriile anuale pentru anul 2015 în vederea acordării bonusului în baza contractului de mandat s-a datorat culpei exclusive a AGA”. Echipa de control a recomandat recuperarea prejudiciului cauzat bugetului companiei prin plata nelegală a bonusurilor.

Avocații au încasat, angajații au muncit

În 2014, Consiliul de Administrație l-a împuternicit pe directorul general să facă un contract cu o societate de avocați pentru servicii de asistență juridică, deoarece „personalul propriu de specialitate nu îndeplinește criteriul de independență formulat de CA”. S-a semnat un contract cu o asociere de două societăți de avocați cărora li s-a plătit 579.000 de lei. „Serviciile juridice contractate au avut ca obiect activități care s-au suprapus peste atribuțiile structurilor de specialitate din cadrul companiei. Au fost efectuate plăți pentru operațiuni fără ca acestea să presupună un grad ridicat de complexitate a serviciilor și competențe deosebite, procedura putând fi realizată cu resursele proprii ale CNPR-SA mai ales în condițiile în care documentele care au fost puse la dispoziția societății de avocatură au fost pregătite și furnizate de către CNPR-SA”. Alexandru Petrescu s-a justificat, spunând: „Litigiile dintre companie și foști salariați cu funcții de conducere în cadrul companiei necesită furnizare de servicii juridice de către o casă de avocatură independentă. Criteriul de independență a fost considerat ca fiind necesar strict din perspectiva faptului că documentele supuse aprobării consiliului sunt generate de compartimentele interne ale companiei”. Echipa de control a recomandat recuperarea prejudiciului.

Din categoria „Să ne mai și relaxăm”

Cu toate că în această speţă gaura nu e mare, e de remarcat modul specific românesc în care a fost produsă. În mai 2015, în Vietman, la Saigon, s-a defăşurat întâlnirea Eurogiro. Organizatorii au invitat, pe cheltuiala lor, doi reprezentați ai CNPR, dar șefii Poștei au trimis trei, fără nicio fundamentare legală. Prejudiciul: 6.500 lei. Explicaţia lui Alexandru Petrescu: „Faţă de împrejurarea că invitaţia nu a avut caracter nominal, ci a fost transmisă CNPR în considerarea calităţii companiei de membru fondator al Eurogiro, selecţia şi trimiterea în străinătate a delegaţilor s-a făcut prin numirea de către conducerea unităţii a unor salariaţi care pot reprezenta corespunzător interesele acesteia”.

Balcaniada factorilor poștali, externalizată

Tot la categoria „Să ne mai şi relaxăm” se încadrează şi cei 26.000 lei daţi unei firme specializate în organizarea de evenimente corporate pentru buna desfăşurare a „Marşul factorilor poştali din Balcani” din 21-24 septembrie 2015 de la Cheile Grădiştei. Toată șmecheria a costat 70.000 de euro. Justificarea lui Alexandru Petrescu: „Salariații CNPR nu au expertiza necesară organizării de evenimente internaționale și nici atribuții în fișa postului care să presupună asemenea competențe și sarcini”. Însă, Curtea de Conturi îl contrazice: „Afirmaţia domnului Petrescu Alexandru nu poate fi reţinută de echipa de control întrucât în structura organizatorică a CNPR funcţionează Direcţia Strategie, Cooperare şi Management care prin Serviciul Cooperare Internaţională care are atribuţii în acest sens”.

„Cash collection” și greaua moştenire

Din nerespectarea prevederilor contractuale de către CNPR în ceea ce priveşte activitatea de „cash collection” s-au plătit penalităţi de 34 milioane de lei. Printre cei care au facturat penalitățile se regăsesc: CEZ, GDF, EON, CNADNR, BRD, Ralfi, RCS&RDS, Apa Nova, ENEL etc. Petrescu a dat vina pe greaua moştenire: „Lipsa de numerar suficient pentru activitatea curentă şi mai ales pentru dezvoltare este un fapt consemnat încă din anul 2010, când s-au încheiat contracte de servicii pentru sume considerabile ce au depăşit totalul veniturilor, implicit a încasărilor (…) Subliniem că am făcut eforturi mari să achităm aceste debite din perioade-le precedente din veniturile perioadei curente (…) Din păcate, încasările lunare nu au acoperit şi activitatea curentă şi debite restante, astfel că debitele de la cash collection s-au menţinut”.



Eternele și fascinantele studii de fezabilitate

Din peisaj nu aveau cum să lipsească cheltuielile cu studii de fezabilitate şi proiecte tehnice care nu şi-au atins obiectivele. Există studii chiar din 2003-2004 care ar necesita actualizare și costuri suplimentare dacă obiectivele de investiții ar fi reluate. Prejudiciu: 963.000 de lei.

Țării, cât mai multe timbre!

CNPR a constituit stocuri de timbre şi efecte poştale la un nivel superior celui stabilit prin actele normative în domeniu, având drept consecinţă supradimensionarea acestuia în raport cu volumul vânzărilor a produs o pagubă de 16 milioane de lei. Stocurile acopereau vânzarea medie pe cinci luni, pe când, potrivit normativelor, nu trebuie să depășească consumul pe două luni.

Amendă de la Consiliul Concurenţei

Spre finalul anului 2015, CNPR SA a fost amendată de Consiliul Concurenţei cu 136,5 milioane de lei pentru că şi-ar fi încălcat obligaţiile de nediscriminare şi de transparenţă prin oferirea în mod exclusiv, companiei Terradox, a unor condiţii contractuale favorabile în raport cu concurenţii săi. Poșta Română a contestat în instanță amenda primită, dar Curtea de Conturi recomandă recuperarea prejudiciului. „Valorificarea actului de control va respecta prevederile legale, inclusiv în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciului suferit de societate”, a promis Petrescu, după care a plecat de la Poştă în guvern.

Foamea de numerar

Din asocierea cu Payzone şi Printec, CNPR a ieşit mai săracă cu 4,7 milioane de lei. Compania nu şi-a fundamentat costul per tranzacţie înainte de semnarea contractelor, existând venituri sub costul de tranzacţie. Concluzia unor specialişti în domeniu este că cele două contracte, ca şi cele cu ENEL, GDF etc. de “cash collection” au fost menţinute doar pentru ca în companie să existe numerar, nu pentru profitabilitate.

http://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/04-05-posta-romana-lib.jpghttp://stiri-zilnic.com/wp-content/uploads/2017/02/04-05-posta-romana-lib-300x300.jpgrootstireaActualitate/EsentialEconomie
Curtea de Conturi a constatat că Alexandru Petrescu a încasat ilegal bonusuri de 237 de mii de lei, bani care trebuie recuperați.Ultimul Raport al Curţii de Conturi, din 16 ianuarie 2017, redactat după controlul la Compania Naţională Poşta Română (CNPR SA) începând din 5 septembrie anul trecut, arată un...

Preluat de la EVZ